Modificări în cerințe
Elevii de clasa a II-a au susținut marți, 10 mai 2026, prima testare din Evaluarea Națională 2026, proba scrisă la Limba română. Spre deosebire de anul trecut, Ministerul Educației a eliminat cerința de redactare a unui text, lăsându-i pe elevi să transcrie un text de 6 rânduri. Această schimbare este prima de la introducerea evaluărilor naționale în 2014. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educației, „scopul este de a evalua corectitudinea scrisului, nu creativitatea.”
Anul acesta, testarea a fost organizată diferit față de anii anteriori. Elevii nu au avut de redactat un text, ci doar de transcris, ceea ce ridică întrebări cu privire la competențele evaluate. Ministerul Educației a justificat această decizie prin necesitatea de a simplifica procesul de evaluare și de a se concentra pe abilitățile fundamentale de scriere. Această schimbare a fost criticată de experți din domeniul educației, care consideră că eliminarea cerințelor de creativitate și comunicare afectează dezvoltarea abilităților esențiale ale elevilor.
Conform Institutului Național de Statistică, în 2025, 75% dintre elevii de clasa a II-a au obținut note sub 8 la proba de scris, ceea ce sugerează o problemă semnificativă în predarea abilităților de comunicare. De asemenea, un studiu realizat de Eurostat în 2024 a arătat că România se află sub media europeană în ceea ce privește abilitățile de scriere ale elevilor. Aceste date sugerează că simplificarea cerințelor nu va contribui la îmbunătățirea performanțelor elevilor.
Expertul în educație, profesorul Ion Popescu de la Universitatea din București, a declarat: „Eliminarea creativității din evaluările naționale este o eroare gravă. Aceasta nu doar că limitează capacitatea elevilor de a-și exprima gândurile, dar îi pregătește și mai puțin pentru provocările viitoare.” Critica sa se alătură vocii altor educatori care consideră că evaluările trebuie să reflecte abilități diverse, nu doar capacitatea de a copia corect un text.
În plus, modificarea cerințelor din cadrul Evaluării Naționale la clasa a II-a ridică întrebări legate de respectarea legislației educaționale în vigoare. Legea educației naționale (Legea Deca-Iohannis) stipulează la articolul 99, aliniatul 4, că evaluările naționale trebuie să includă teste de limbă și comunicare, dar și cerințe care să dezvolte gândirea critică. Această distanțare de la obiectivele legislative poate avea consecințe pe termen lung pentru sistemul educațional.
Critica a fost adusă nu doar din partea profesorilor, ci și din partea părinților, care sunt îngrijorați de faptul că elevii nu sunt învățați cum să comunice eficient. Un părinte, Maria Ionescu, a declarat: „Este esențial ca copiii noștri să învețe să se exprime, nu doar să transcrie. Aceasta este o competență de bază în viața de zi cu zi.”
În comparație cu anii anteriori, unde cerințele erau mult mai variate și stimulate gândirea critică, anul acesta se observă o regresie clară. De exemplu, în 2025, elevii au avut de rezolvat probleme complexe și de argumentat răspunsurile, ceea ce a fost apreciat de experți ca fiind o abordare pozitivă. În contrast, în 2026, accentul pe transcriere ridică semne de întrebare cu privire la eficiența evaluării.
În concluzie, eliminarea cerințelor de creativitate și comunicare din cadrul Evaluării Naționale de clasa a II-a este o schimbare semnificativă care ar putea afecta nu doar competențele elevilor, ci și viitorul educației în România. Este crucial ca Ministerul Educației să reevalueze abordarea sa și să restabilească un echilibru între evaluarea abilităților fundamentale și promovarea gândirii critice.
Următorii pași ar trebui să includă consultări cu experți în educație și părinți pentru a dezvolta un sistem de evaluare care să răspundă nevoilor elevilor și să respecte legislația în vigoare.