Controversă la ADR
Fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, a adus acuzații grave împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, după demiterea sa pe 1 mai 2026. Într-o declarație făcută la Antena 3, Vlad a afirmat că a fost supus unor presiuni pentru a colabora cu compania germană Schwarz, care operează brandurile Lidl și Kaufland. "Am primit mail-uri din partea Oanei Gheorghiu, prin care mi se cerea să găsim soluții pentru această companie", a declarat Vlad. "Este o situație care ridică semne de întrebare cu privire la transparența procesului de digitalizare în România".
Într-un interviu acordat Gândul, Vlad a detaliat presiunile resimțite, sugerând că acestea ar putea echivala cu traficul de influență. "Am primit solicitări repetate de a participa la întâlniri cu Schwarz, fără a avea un fundament clar pentru aceste demersuri", a explicat el. Potrivit lui, aceste întâlniri au fost prezentate inițial ca fiind exploratorii, dar ulterior s-au transformat într-o serie de solicitări de informații despre implementarea proiectelor PNRR, care erau deja disponibile prin intermediul Ministerului Fondurilor Europene.
Conform unui comunicat al Ministerului Economiei, demiterea lui Vlad a fost justificată prin incapacitatea de a avansa în digitalizarea României. "Nu mai putem continua cu frâna de mână trasă în digitalizare", a declarat ministrul Irineu Darău, subliniind că gestionarea ADR a fost una defectuoasă. De asemenea, el a menționat că Vlad a pierdut în instanță finanțarea pentru specialiștii din cadrul proiectului de cloud guvernamental.
Dragoș Vlad a explicat că presiunea a început în prima săptămână din ianuarie 2026, când a primit o adresă de la Oana Gheorghiu prin care era întrebat dacă ADR este interesată de produsele oferite de Schwarz. "Această adresă a fost transmisă după o întâlnire în care se discuta despre importanța companiei pentru digitalizarea României", a spus Vlad. "De atunci, am fost bombardați cu solicitări de informații care nu aveau legătură cu stadiul proiectelor noastre".
De asemenea, Vlad a menționat că după ce a primit această adresă, a început o "cascadă de adrese și corespondențe", care cereau informații deja raportate. "Aceasta a dus la blocaje în activitatea noastră", a adăugat el. În plus, el a primit o interdicție de la Guvernul Bolojan de a părăsi țara în interes de serviciu, din cauza presiunilor legate de jaloanele PNRR.
Oana Gheorghiu a respins acuzațiile, afirmând că demersurile sale nu au constituit trafic de influență. "Întrebările pe care le-am transmis ADR-ului nu sunt decât o formă de a explora posibilitățile de colaborare, fără nicio intenție ascunsă", a declarat aceasta. Ea a subliniat că implicarea Kaufland în construcția spitalului Dăruiește Viață nu are legătură cu activitatea ADR.
Pe 10 mai 2026, premierul Ilie Bolojan a avut o întâlnire cu Gerd Chrzanowski, directorul executiv al Schwarz Group, discutând despre investiții în sectorul alimentar din România. Aceasta sugerează că relația dintre guvern și compania germană este încă activă, în ciuda controverselor.
Această situație ridică întrebări serioase cu privire la modul în care sunt gestionate fondurile europene și cum se desfășoară procesul de digitalizare în România. În contextul acuzațiilor de presiuni și posibile acte de corupție, este esențial ca instituțiile să rămână transparente și să asigure un mediu de lucru corect pentru toți angajații și colaboratorii.
În concluzie, implicațiile acestei dispute sunt semnificative, iar Dragoș Vlad a anunțat că ia în considerare să sesizeze DNA în legătură cu aceste acuzații.
Este nevoie de o investigație minuțioasă pentru a determina adevărul din spatele acestor afirmații și pentru a proteja integritatea procesului de digitalizare în România.