Opinie despre inflație și deficit
Dăianu: dezastru reprezintă subiectul principal al acestui articol. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat joi, 14 mai 2026, la Digi24, că este „impropriu” să se vorbească despre un dezastru economic în România, în contextul inflației de 10,7% și a scăderii economice raportate de Institutul Național de Statistică (INS). Conform INS, economia României a înregistrat o scădere de 0,4% în primul trimestru din 2026, iar Dăianu a subliniat că economia traversează „prețul ajustării fiscal-bugetare” necesare reducerii deficitului. "Cei care fac această caracterizare economiei românești nu înțeleg că de fapt avem de-a face cu prețul ajustării fiscal-bugetare. Deci nu poți să menții nivelul de trai al cetățenilor români când ai de corectat un deficit care a fost în 2024 mai mare de 9% din PIB și haideți să ne amintim că în acel an, deși deficitul era foarte mare, am avut o creștere sub 1% din PIB, deci, este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru a diminua deficitul bugetar", a spus economistul.
Dăianu a continuat să explice că nu se poate menține venitul real al populației fără o corecție a deficitului bugetar. "S-ar realiza o diminuare a venitului bugetar doar dacă România ar primi venituri suplimentare, ceea ce ar fi un miracol", a adăugat el. În contextul discuțiilor politice, Dăianu a menționat că înțelege „lupta politică”, dar a subliniat că acesta este „prețul pe care îl plătim pentru ajustarea unui deficit bugetar foarte mare”.
Referindu-se la cauzele inflației, Dăianu a contrazis afirmațiile privind influența exclusivă a războiului din Orientul Mijlociu, afirmând că „inflația este cauzată și de creșterea de taxe și impozite, de liberalizarea tarifului la electricitate”. De asemenea, el a menționat că o alternativă ar fi fost tăierea veniturilor populației, așa cum s-a întâmplat în trecut, în perioada de corecție fiscal-bugetară din 2013-2014. "Atunci s-a ajuns la un deficit bugetar mic, în jur de 1%, dar acest lucru a fost realizat printr-un procedeu rar întâlnit în lume", a subliniat Dăianu.
În continuare, economistul a explicat că corecția fiscal-bugetară de anul trecut își are originea în creșteri de taxe și impozite, afirmând că „nu poți să ai o corecție atât de mare și să fie menținute veniturile cetățenilor”. El a adăugat: „Dacă nu ar fi crescut taxe și impozite și n-ar fi fost liberalizat tariful la electricitate, am fi putut termina anul trecut cu o inflație în jur de 5%”. Dăianu a pus accent pe necesitatea de a tăia cheltuieli bugetare pentru a diminua deficitul bugetar de la peste 9% din PIB la 6,2% din PIB în 2025 și 2026, întrebându-se unde ar putea fi reduse aceste cheltuieli.
"Dacă cineva vine cu cifre realiste, cu cifre cu care se poate opera în mod rațional, eu o să spun mea culpa”, a concluzionat Dăianu, subliniind complexitatea situației economice actuale și provocările cu care se confruntă România.