Inflația și recesiunea tehnică
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, 14 mai 2026, în cadrul unei conferințe de presă, că datele recente furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) privind inflația și recesiunea tehnică sunt rezultatul unor „deficite imense” create de guvernele din 2023 și 2024. Bolojan a subliniat că ultimele date reprezintă „un semn că economia noastră se însănătoșește”. "Asta este starea reală a economiei, fără deficite imense, care sunt gândite doar pe îndatorare, dar care nu mai puteau fi susținute", a afirmat premierul, care a acuzat fostele guverne că au generat o situație economică precară.
Bolojan a explicat că inflația este un rezultat cumulativ al mai multor factori, inclusiv liberalizarea prețului la electricitate, majorările de taxe și efectele externe, precum războiul din Iran, care au dus la creșteri de prețuri în sectorul combustibililor și agriculturii. "Inflația a crescut din cauza deficitelor imense, iar acum, pe măsură ce lunile cu inflație mare din anul trecut ies din calcul, ne așteptăm ca inflația anuală să înceapă să scadă", a adăugat el.
Conform estimărilor lui Bolojan, fără alte șocuri economice, inflația ar putea ajunge la 8% în luna iulie și la 6% în luna august 2026. Premierul a menționat că recesiunea tehnică pe care o traversează România este un efect previzibil, dar totodată un semn al însănătoșirii economiei. "Deși în ultimii ani am avut deficite mari, creșterile economice nu au fost pe măsura așteptărilor, în 2024 deficitul a fost de peste 9% cu o creștere economică de doar 1%", a explicat Bolojan.
Acesta a subliniat că corecțiile de deficit au efecte adverse, generând inevitabil o contracție economică. "Nu s-a văzut nicăieri o corecție de deficit fără o contracție economică. Reducerea deficitului înseamnă reducerea consumului pe datorie, ceea ce duce la o contracție a consumului și a creșterii economice", a afirmat premierul interimar.
Bolojan a insistat că scăderea deficitului din anul trecut nu a fost rezultatul unor manevre contabile, ci o realitate economică. "Anul trecut, deficitul cash a fost de 7,6% din PIB, iar deficitul ESA de 7,9% din PIB, ceea ce arată că facturile au fost plătite", a declarat el.
Declarațiile premierului au fost contestate de liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a acuzat guvernul că a generat trei trimestre consecutive de scădere economică și a afirmat că Bolojan a fost „demis” de INS, care a raportat o inflație anuală de peste 10% în luna aprilie 2026. Grindeanu a sugerat că măsurile luate de Bolojan nu sunt suficiente pentru a redresa economia românească.
În concluzie, premierul Bolojan a reiterat importanța responsabilității politice și a prioritizării stabilității economice. "Este anormal și imoral să critici pe cel care vine să stingă focul, când cei care au generat situația sunt cei care au fost la conducere în trecut", a concluzionat el.
Aceste dezbateri subliniază provocările economice cu care se confruntă România, în contextul global actual și al politicilor interne.