Acuzații de trafic de influență în cazul Oanei Gheorghiu

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Vicepremierul Oana Gheorghiu se confruntă cu acuzații de trafic de influență legate de emailurile trimise mai multor instituții, în care solicita informații despre produsele grupului german Schwarz. Gheorghiu neagă acuzațiile, afirmând că discuțiile au fost transparente și exploratorii, fără a exercita influență asupra deciziilor de achiziție. Controversa ridică întrebări despre etica în administrația publică și interacțiunea cu entitățile private.

EN

Brief

Romanian Deputy Prime Minister Oana Gheorghiu faces accusations of influence peddling after sending emails to state institutions regarding the German group Schwarz's products. Gheorghiu denies these allegations, asserting her actions were transparent and exploratory, raising ethical concerns in public administration. The situation's evolution remains to be seen.

Acuzații de trafic de influență în cazul Oanei Gheorghiu
Sursa foto: psnews.ro

Controverse privind emailurile oficiale

Vicepremierul Oana Gheorghiu este acuzată de trafic de influență după ce au apărut informații despre emailurile trimise de ea către mai multe instituții ale statului, în care solicita informații despre produsele oferite de grupul german Schwarz. Potrivit jurnaliștilor de la Gândul, aceste emailuri sugerează că Gheorghiu ar fi exercitat presiuni pentru a favoriza compania respectivă, a cărei divizie IT, Schwarz Digits, a fost menționată în corespondență. În emailurile trimise în februarie 2026, Gheorghiu întreba instituțiile dacă sunt interesate de soluțiile propuse de companie, aducând astfel suspiciuni cu privire la legalitatea acțiunilor sale.

„În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, a scris Gheorghiu într-unul dintre mesajele sale. Aceste întâlniri nu au fost comunicate oficial până acum, ceea ce a contribuit la creșterea suspiciunilor cu privire la motivele din spatele acestor acțiuni.

Gheorghiu a fost, de asemenea, acuzată că a folosit formulări identice în emailurile trimise, ceea ce a alimentat speculațiile că a existat o coordonare premeditată. Potrivit documentelor consultate de Gândul, grupul Schwarz, care deține și lanțurile de retail Kaufland și Lidl, a fost un donator important pentru ONG-ul condus de vicepremier, contribuind cu 250.000 de euro la proiecte anterioare.

În replicile sale, Gheorghiu a negat vehement acuzațiile, afirmând că informațiile sunt false și că nu a exercitat niciun fel de influență. „Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român”, a declarat ea. Gheorghiu susține că scopul său a fost simplu: identificarea de soluții utile pentru digitalizarea administrației publice.

Controversă este amplificată de contextul în care a avut loc demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României, Vlad Dragoș, care a fost acuzat de Gheorghiu că a scurs informații în presă după ce a fost demis, fără a depune vreo plângere penală. Acesta a confirmat că întâlnirile cu reprezentanții Schwarz au avut loc în biroul vicepremierului, dar a subliniat că nu i s-a cerut explicit să atribuie contracte grupului german.

În urma acestor evenimente, Oana Gheorghiu a cerut Parchetului General să investigheze acuzațiile de trafic de influență, argumentând că este important ca aceste afirmații să fie clarificate. „Dacă ar fi existat vreo dovadă a unei fapte ilegale, aceasta ar trebui sesizată autorităților competente, nu livrat „pe surse” în spațiul public pentru a crea un scandal”, a declarat Gheorghiu, îndemnând la transparență și corectitudine în gestionarea acestor acuzații.

În concluzie, scandalul a ridicat întrebări serioase cu privire la etica în administrația publică și la modul în care oficialii interacționează cu entitățile private. Este esențial ca aceste discuții să fie purtate într-un cadru deschis și transparent, pentru a evita confuziile și speculațiile care pot afecta încrederea publicului în instituții. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și dacă vor exista consecințe legale pentru cei implicați.

Oana Gheorghiu a reiterat că nu a solicitat nimănui să contracteze servicii, subliniind că rolul ei a fost de a facilita dialogul și identificarea unor oportunități de colaborare, fără a exercita influență asupra procedurilor de achiziție.

Aceste declarații sugerează o apărare solidă în fața acuzațiilor, dar rămâne de văzut cum va fi percepută de opinia publică și de autoritățile competente.