Subiecte de discuție esențiale
Donald Trump a sosit miercuri la Beijing pentru o vizită de stat istorică desfășurată la inițiativa liderului chinez Xi Jinping. Acest summit la nivel înalt are loc într-un context internațional extrem de tensionat și marcat de conflicte geopolitice și dispute comerciale majore. Președintele american este însoțit de politicieni-cheie din administrația sa, precum Marco Rubio și Pete Hegseth, dar și de o suită de directori executivi din tehnologie și industrie, inclusiv de Elon Musk, Tim Cook, Jensen Huang și Kelly Ortberg.
Capitala Chinei este sub restricții cu ocazia vizitei președintelui american și a fost transformată într-o adevărată fortăreață. În hotelurile de lux a fost restricționat accesul, iar obiectivele istorice, precum Templul Cerului, au fost închise pe toată perioada vizitei lui Trump la Beijing. Președintele Statelor Unite a ajuns la Beijing la ora 20:00 și a fost întâmpinat pe aeroport cu o ceremonie spectaculoasă. Începând de mâine, Trump va avea parte de două zile de discuții cu miză mare.
Când a ajuns prima dată la Casa Albă, în anul 2016, Donald Trump a promis că va porni o confruntare cu Beijingul, va reechilibra comerțul dintre cele două state și va readuce locurile de muncă în Statele Unite. Odată cu întoarcerea la Casa Albă, Trump a lansat în anul 2025 un adevărat război tarifar și o retorică și mai agresivă față de China. Deși unii experți se temeau că economia Chinei va fi paralizată, Beijingul a înregistrat o creștere de 5% a economiei, care s-a prelungit și în primul trimestru din 2026. Potrivit unor analize, după tarifele impuse de americani, exportatorii chinezi s-au reorientat către alte piețe din afara Statelor Unite.
Ca răspuns, Xi Jinping a fost unul dintre puținii lideri mondiali care au răspuns în mod egal la tarifele impuse de Trump. Acesta a schimbat cursul războiului comercial cu ajutorul dominației pe care China o are în domeniul „pământurilor rare”, care sunt elemente critice pentru orice produs electronic. Washingtonul caută să își asigure accesul predictibil la pământuri rare, după ce restricțiile de export aplicate de China în 2025 au vulnerabilizat industriile din SUA.
După un război comercial agresiv între cele două mari puteri, pornit de Donald Trump la începutul mandatului, China și Statele Unite încearcă acum să își consolideze armistițiul fragil încheiat la finalul lunii octombrie 2025. Se discută în special reduceri reciproce de taxe vamale pentru importuri în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari, iar Statele Unite vor o deschidere a economiei chineze pentru companiile de tehnologie americane. Este de așteptat, de asemenea, ca Beijingul să anunțe o achiziție masivă de produse agricole, energie și aeronave Boeing din Statele Unite pentru a echilibra balanța comercială dintre cele două state.
Chinezii sunt pe cale să finalizeze o mega-comandă istorică pentru aproximativ 600 de avioane comerciale de la compania americană Boeing. China este pregătită să își valorifice piața internă și dominația pe care o are în domeniul „pământurilor rare” pentru a obține ceea ce își dorește. Beijingul deține în prezent o dominație în acest domeniu, de la extracție până la fabricarea produselor finite. China a transformat în ultimii ani „pământurile rare” într-o armă geopolitică și comercială redutabilă. Potrivit estimărilor, chinezii controlează între 35-49% din rezervele mondiale cunoscute de minereuri rare, circa 60-70% din producția minieră globală, peste 90% din capacitatea globală de separare și rafinare și produc aproximativ 95% din magneții permanenți din pământuri rare, elemente vitale pentru motoarele electrice și turbine.
Președintele american Donald Trump a sosit la Beijing însoțit de o serie de directori corporativi, făcând aluzie la prioritățile sale principale în cadrul întâlnirii cu omologul său chinez Xi Jinping din această săptămână, care vor include tehnologia, aeronavele și agricultura. Pentru toți acești magnați americani, China este atât un centru vital de producție, cât și o piață uriașă de consum pe care vor să o exploateze, chiar și în contextul unor tensiuni comerciale dintre cele două superputeri.
Printre cele mai mari nume se regăsesc directorul general al Apple, Tim Cook, directorul Tesla și SpaceX, Elon Musk, și directorul general al Nvidia, Jensen Huang. Pe lângă aceștia, la Beijing au mai mers directorul general al Boeing, Kelly Ortberg, și directorul general al Cargill, Brian Sikes. Se așteaptă ca aceștia să facă presiuni asupra Chinei pentru a cumpăra mai multe produse agricole și aeronave din SUA. Grupul de 17 directori include, de asemenea, lideri de la alte companii tehnologice importante și instituții financiare precum BlackRock, Blackstone, Citi, Goldman Sachs, Mastercard, Micron, Qualcomm, Meta și Visa.
Deși se așteaptă ca discuțiile să acopere o gamă largă de subiecte, de la comerț până la tratate nucleare, o problemă importantă pe agenda discuțiilor va fi și războiul din Iran. Războiul din Orientul Mijlociu, care a declanșat o criză a petrolului la nivel mondial, l-a obligat pe Donald Trump să își reprogrameze vizita la Beijing. La mai bine de o lună de la anunțarea armistițiului, Washingtonul nu a reușit să încheie un acord de pace și în acest moment se gândește la reluarea operațiunilor militare.
Beijingul vede în prezent conflictul din Orientul Mijlociu ca fiind o posibilă consolidare a poziției sale de negociere cu Donald Trump. Întrucât războiul nu a decurs conform planului președintelui american, care avea menirea să arate puterea militară a Statelor Unite, conflictul a devenit în cele din urmă o confruntare nepopulară și aparent dificil de rezolvat, cu consecințe economice grave atât pentru americani, cât și pentru restul lumii. În tot acest haos, China, care are legături strânse cu Iranul, a apărut ca un potențial mediator al conflictului. Trump va discuta cu această ocazie cu Xi Jinping despre reducerea importurilor chineze de petrol din Iran, în contextul în care chinezii importau înainte de conflict aproximativ 90% din exporturile iraniene de petrol. De asemenea, se așteaptă ca Trump să facă presiuni asupra Teheranului pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, un punct vital al comerțului mondial cu petrol.
Ca monedă de schimb pentru propunerile americane, liderul chinez va face presiuni asupra americanilor pentru oprirea vânzărilor de armament către Taiwan.