Abținere pe fondul schimbărilor politice
Ungaria semnat reprezintă subiectul principal al acestui articol. La 13 mai 2026, la București, a avut loc Summitul B9 și al Aliaților Nordici, unde liderii au discutat despre securitatea regională, în contextul tensiunilor generate de Rusia. Potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, Ungaria, reprezentată de ambasadoarea sa în România, s-a abținut de la semnarea declarației comune care califică Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității”. "Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit", se arată în document.
Această abținere intervine în contextul unei schimbări politice în Ungaria, unde noul guvern pro-european, condus de Peter Magyar, a preluat puterea după ce l-a înfrânt pe Viktor Orban la alegerile parlamentare recente. "La momentul finalizării negocierii textului declarației, Ungaria nu avea un Guvern investit, în consecință nu au avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu", a declarat un oficial al Administrației Prezidențiale, subliniind că abținerea este un pas înainte față de poziția anterioară a Ungariei, care era una de respingere.
Summitul a reunit lideri din formatul București 9, precum și Secretarul General al NATO și președintele Ucrainei, având ca scop consolidarea cooperării în domeniul securității pe Flancul Estic al NATO. "Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării", au subliniat participanții. Ei au recunoscut importanța unei Europe mai puternice și a unei legături transatlantice solide.
Declarația comună subliniază, de asemenea, necesitatea de a intensifica contribuțiile la apărarea colectivă, menționând angajamentele de a aloca 5% din PIB pentru apărare. "Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung", au apreciat liderii, evidențiind provocările cu care se confruntă Alianța. Aceștia au condamnat acțiunile Rusiei, inclusiv atacurile hibride și cibernetice, subliniind necesitatea de a întări apărarea aeriană și antirachetă a NATO.
În ceea ce privește situația din Ucraina, liderii B9 și Nordici și-au reafirmat sprijinul pentru independența și suveranitatea Ucrainei, angajându-se să sprijine nevoile de apărare ale acestei țări prin toate mijloacele disponibile. "Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional", au declarat aceștia.
Pe lângă aceste subiecte, participanții au discutat și despre situația din Orientul Mijlociu, exprimându-și sprijinul pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, s-a subliniat importanța cooperării NATO-UE pentru a face față provocărilor actuale de securitate.
În concluzie, abținerea Ungariei de la semnarea declarației comune reflectă o schimbare politică semnificativă, dar și o strategie diplomatică complexă în fața amenințărilor externe. Odată cu instalarea noului guvern, se așteaptă ca poziția Ungariei să evolueze în funcție de prioritățile europene și de securitate.
Următoarele întâlniri și decizii vor fi cruciale pentru clarificarea rolului Ungariei în cadrul Alianței și pentru stabilirea unei strategii comune în fața provocărilor globale.