Rezervele mondiale de petrol se epuizează rapid

Lumea consumă rezervele de petrol într-un ritm record pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, avertizează Agenția Internațională a Energiei (AIE), citată de Le Monde. „La mai mult de zece săptămâni de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, pierderile crescânde de aprovizionare legate de strâmtoarea Ormuz epuizează stocurile mondiale de petrol într-un ritm record”, a subliniat miercuri Agenția Internațională a Energiei în raportul său lunar privind piața petrolului.

În 2026, aprovizionarea mondială cu petrol ar trebui să scadă cu aproximativ 3,9 milioane de barili pe zi din cauza perturbărilor cauzate de războiul din Iran. Potrivit AIE, peste un miliard de barili proveniți din Orientul Mijlociu sunt deja pierduți, iar scăderea ofertei va fi mai rapidă decât cea a cererii, care ar trebui să scadă cu 420.000 de barili pe zi în acest an.

Cererea de petrol este, de asemenea, sub presiune din cauza conflictului din Iran, care a dus la o creștere a prețurilor și la o încetinire a activității economice. „O nouă volatilitate a prețurilor pare probabilă pe măsură ce se apropie perioada de vârf a cererii de vară”, estimează agenția. Aceasta estimează că piața petrolului va rămâne deficitară până la sfârșitul anului, chiar și în cazul unui acord între Washington și Teheran care să permită o redeschidere treptată a strâmtorii Ormuz începând cu al treilea trimestru al anului 2026.

Iranul a acuzat marți SUA de sabotarea deliberată a negocierilor pentru găsirea unei soluții negociate la conflict, pe fondul îngrijorărilor că armistițiul fragil în vigoare de la începutul lunii aprilie ar putea înceta. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a declarat că Statele Unite nu urmăresc negocieri reale, ci capitularea totală a Iranului.

Viceministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a criticat tacticile de negociere ale Washingtonului, acuzând SUA că încearcă o "scrisoare de capitulare" din partea Republicii islamice. Președintele american Donald Trump a denunțat o "propunere stupidă" venită din partea Teheranului privind modalitatea de a se pune capăt războiului, avertizând că armistițiul este "conectat la aparate".

Trump a afirmat că în ultimele zile Iranul a acceptat să permită SUA să scoată uraniul îmbogățit din țară, dar s-au răzgândit, deoarece nu au trecut acest lucru în documente. Iranul a dezmințit, agenția de presă iraniană Tasnim relatând că echipa de negociatori a Teheranului nu a fost niciodată de acord ca uraniul puternic îmbogățit să fie transportat în afara țării.

Surse parlamentare de la Teheran au declarat marți că autoritățile iraniene nu exclud reluarea ostilităților. O sursă bine informată, familiarizată cu situația, a declarat că nu există noi evoluții în privința negocierilor dintre SUA și Iran, notează dpa.

Stocurile globale de petrol se epuizează într-un ritm record, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, care riscă să arunce lumea într-un deficit de aprovizionare în acest an. Închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, care anterior transporta aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze, și distrugerea infrastructurii energetice din regiunea Golfului au provocat „un șoc fără precedent al aprovizionării”, a avertizat AIE.

Previziunile AIE sugerează că un deficit de aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi va apărea în acest an, chiar dacă repercusiunile economice ale conflictului determină scăderea cererii. Luna trecută, agenția prognozase un surplus de 410.000 de barili pe zi. „Având în vedere că stocurile globale de petrol se reduc deja într-un ritm record, o volatilitate suplimentară a prețurilor pare probabilă înainte de perioada de vârf a cererii de vară”, a declarat AIE.

Instituția estimează că aprovizionarea cu petrol va scădea cu o medie de 3,9 milioane de barili pe zi în acest an, până la 102,2 milioane de barili pe zi, presupunând că transporturile prin Strâmtoarea Ormuz se vor relua treptat de la sfârșitul lunii iunie. În aceste condiții, piața ar urma să rămână în deficit până în ultimul trimestru al anului.

Izbucnirea conflictului dintre Statele Unite și Iran a introdus piețele energetice globale în turbulență, împingând cotația petrolului Brent până la 126 de dolari pe baril. La începutul acestui an, petrolul se tranzacționa la aproximativ 60 de dolari pe baril. De la începutul războiului, au fost extrase 246 de milioane de barili de petrol din rezerve, ceea ce reduce capacitatea pieței de a absorbi noi șocuri și poate amplifica volatilitatea prețurilor, potrivit AIE.

În martie, agenția, care are 32 de state membre, a eliberat 400 de milioane de barili de petrol ca „măsură temporară”, într-un efort coordonat de calmare a piețelor. Producătorii din afara Orientului Mijlociu și-au majorat producția și exporturile ca răspuns la criza energetică. Previziunile privind creșterea ofertei din America au fost majorate cu peste 600.000 de barili pe zi de la începutul anului, ajungând la 1,5 milioane de barili pe zi în acest an.

În aprilie, oferta globală a scăzut cu încă 1,8 milioane de barili pe zi, până la 95,1 milioane de barili pe zi, reducând pierderile totale din februarie la 12,8 milioane de barili pe zi. Producția din țările din Golf, afectate de închiderea Strâmtorii Ormuz, a fost cu 14,4 milioane de barili pe zi sub nivelurile de dinainte de război.

Consecințele economice preconizate ale conflictului, inclusiv creșterea inflației și încetinirea creșterii economice, vor determina o scădere a cererii de petrol cu 420.000 de barili pe zi în acest an, a prognozat AIE. Luna trecută, agenția estima un declin de 80.000 de barili pe zi, iar înainte de război anticipa o creștere de 850.000 de barili pe zi.

„Distrugerea cererii în creștere este susținută de creșterea prețurilor petrolului de la începutul războiului. Creșterea economică mai lentă, atât în țările OCDE, cât și în cele din afara OCDE, începe, de asemenea, să afecteze consumul de către consumatori și industrie”, a declarat AIE.

Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, a descris actuala criză energetică drept cea mai gravă din istorie, depășind amploarea șocurilor petroliere din anii 1970.

„Ne confruntăm într-adevăr cu cea mai mare amenințare la adresa securității energetice din istorie”, a declarat Fatih Birol luna trecută.