Controversa din Parlament
În ziua în care Parlamentul României a celebrat Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel, Comisia pentru Drepturile Omului din Senat a avizat favorabil un proiect de lege controversat, care propune abrogarea legilor ce interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Potrivit USR, avizul favorabil a fost obținut inclusiv cu voturile reprezentanților PSD, alături de AUR și SOS. „Astăzi am asistat la un moment grav pentru democrația românească. PSD a votat alături de AUR, SOS și PACE aviz favorabil pentru abrogarea legii antifasciste din România”, a declarat liderul USR, conform unui comunicat de presă al partidului.
Proiectul de lege, semnat de 42 de parlamentari de la AUR, SOS, POT, grupul PACE - Întâi România și neafiliați, a fost depus la Senat pe 23 martie 2026. Acesta vizează abrogarea unor legi esențiale, precum Legea nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025, care interzic organizațiile fasciste și promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni împotriva umanității. Consiliul Economic și Social a emis un aviz negativ referitor la acest proiect, subliniind riscurile implicate.
În aceeași zi, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a subliniat angajamentul României de a combate antisemitismul, afirmând: „Datele europene arată o creștere a manifestărilor antisemite, mai ales după evenimentele din octombrie 2023. Este important să ne reafirmăm angajamentul ferm de a nu permite ca evenimentele întunecate ale istoriei să se mai repete.” Această declarație a fost făcută în plenul Parlamentului, la doar câteva uși distanță de votul controversat din Comisia pentru Drepturile Omului.
USR a reacționat cu vehemență, acuzând PSD de ipocrizie și de o colaborare periculoasă cu partidele extremiste, afirmând că acest vot contravine valorilor democratice fundamentale. „Repet - legea antifascistă. Cea care interzice organizațiile fasciste, simbolurile legionare, glorificarea criminalilor de război, antisemitismul”, a declarat USR, evidențiind gravitatea situației.
Susținătorii proiectului de lege argumentează că actualele reglementări limitează libertatea de exprimare, dar această poziție este contestată de magistrați. Un exemplu recent este cazul unui simpatizant legionar care a fost condamnat la un an de închisoare pentru incitarea la ură față de evrei. Judecătorii au explicat că „acest drept nu este un drept absolut, ci trebuie exercitat în limitele drepturilor corelative ale celorlalți cetățeni, cum ar fi dreptul la demnitate.”
În concluzie, avizarea favorabilă a acestui proiect de lege ridică semne de întrebare cu privire la viitorul democrației în România și la angajamentele asumate de partidele politice. Este esențial ca dezbaterile pe această temă să continue, iar opinia publică să fie informată corect despre implicațiile acestui demers.
Acest proiect urmează să fie dezbătut în plenul Senatului, unde se va decide soarta legilor antifasciste din România.
Este crucial ca toate părțile implicate să își exprime punctele de vedere și să participe activ la dialogul democratic, asigurându-se astfel că valorile fundamentale ale societății sunt protejate.