Securitatea NATO pe flancul estic
Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri seara, în conferința de presă de la încheierea summitului B9, că majoritatea țărilor europene își doresc prezența trupelor americane pe teritoriul lor, dar nu vor exista „discuții neprincipiale” pe acest subiect. Președintele României, al Poloniei și secretarul general al NATO au susținut o conferință de presă comună la finalul Summitului B9. Ei au fost întrebați dacă au discutat despre relocarea trupelor americane care vor fi retrase din Germania. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a precizat că este treaba Statelor Unite unde vor duce trupele. „Suntem în discuții”, a precizat Rutte. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că Polonia este pregătită să primească trupele americane. „Dacă se ia o asemenea decizie, suntem pregătiți să găzduim aceste trupe, însă acest subiect nu a fost discutat astăzi”, a declarat Karol Nawrocki. Președintele Nicușor Dan a dat asigurări că nu vor fi „discuții neprincipiale”. „Confirm, nu s-a discutat chestiunea asta astăzi. Noi luăm foarte în serios NATO, Articolul 5, când ne gândim la o amenințare a țărilor noastre nu o privim individual, ca o problemă a țării respective, ci o privim la adresa tuturor. Cea mai mare parte din țările europene își doresc o prezență individuală a trupelor americane, dar nu veți vedea între aliații europeni negocieri, discuții neprincipiale despre cum să împărțim trupele americane”, a afirmat Nicușor Dan.
Context: Țările din flancul estic al NATO concurează pentru cei 5.000 de soldați americani pe care Donald Trump a amenințat că îi va retrage din Germania. Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și România își susțin cauza folosindu-se de sprijinul acordat pentru războiul SUA în Iran, arată o analiză Politico. Cele cinci țări și-au exprimat interesul de a găzdui mai multe trupe americane, atât prin declarații publice, cât și prin lobby privat. Acest demers vine după ce Trump a anunțat reducerea efectivelor din Germania la începutul acestei luni, pe fondul unei dispute tot mai aprinse cu Berlinul — declanșată de comentariile cancelarului Friedrich Merz, care a afirmat că Teheranul a „umilit” Washingtonul prin tacticile sale de negociere în războiul din Iran. Pentagonul nu a luat încă o decizie finală cu privire la unitățile care vor fi vizate de retragerea din Germania, potrivit unui oficial american. De asemenea, nu este clar dacă acele trupe se vor muta într-o altă țară europeană sau vor fi trimise înapoi acasă.
Nicușor Dan a transmis că securitatea flancului estic trebuie privită ca un interes comun al NATO, nu ca o competiție între state pentru găzduirea militarilor americani. De asemenea, acesta a subliniat că discuțiile din cadrul reuniunii s-au concentrat pe solidaritatea NATO și pe importanța menținerii unei prezențe militare americane consistente în Europa, în special pe flancul estic. „Nu s-a discutat chestiunea asta la reuniunea de azi. Noi luăm foarte în serios și NATO, și articolul 5, deci nu se pune în discuție... când ne gândim la o amenințare cu privire la una din țările noastre, nu o vedem individual cu privire la acea țară, o vedem individual cu privire la această zonă de Europa. Deci, interesul nostru comun este ca prezența militară americană în Europa să fie semnificativă. Asta este chestiunea cea mai importantă”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a adăugat că, deși multe state europene își doresc o prezență militară americană mai consistentă pe propriul teritoriu, nu există rivalități între aliați pe această temă. „Bineînțeles, la nivel individual, fiecare din țările europene își dorește, sau, în fine, cea mai mare parte dintre ele își doresc o prezență individual americană, dar nu veți vedea, între aliații europeni, negocieri, discuții neprincipiale despre cum să împărțim trupele americane pe teritoriul european”, a transmis liderul de la Cotroceni. Declarațiile vin în contextul în care publicația POLITICO a relatat că România, Polonia și statele baltice încearcă să obțină suplimentarea prezenței militare americane, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat intenția de a retrage aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania. Potrivit sursei citate, România, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania și-au exprimat public și prin canale diplomatice interesul de a găzdui mai multe trupe americane, invocând amenințările de securitate generate de Rusia și războiul din Ucraina. Adjunctul ministrului român al Apărării, Sorin Moldovan, a declarat pentru POLITICO că România susține o prezență americană permanentă pe teritoriul său și consideră că și-a demonstrat statutul de partener strategic de încredere al SUA. La rândul său, ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat că România dorește mai multe trupe americane pe teritoriul național. Statele de pe flancul estic al NATO consideră prezența militară americană drept principalul factor de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni ruse, mai ales după invazia pe scară largă a Ucrainei. În acest context, liderii regionali încearcă să mențină sprijinul Washingtonului pentru securitatea Europei de Est, în timp ce administrația Trump insistă ca statele europene să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărare.
Deocamdată, Pentagonul nu a luat o decizie finală privind trupele care ar urma să fie retrase din Germania și nici dacă acestea vor fi relocate în alte state europene sau repatriate în SUA.