Sesizare la CCR privind OUG
Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu Ordonanța de Urgență 38/2026, adoptată de Cabinetul Ilie Bolojan, după demiterea prin moțiune de cenzură. Weber acuză Guvernul de încălcarea "literei și spiritului Constituției" și califică demersul drept "un act de sfidare" la adresa Parlamentului. Ordonanța a fost adoptată pe 4 mai 2026, cu o zi înainte de votul moțiunii de cenzură. Avizul negativ al Consiliului Legislativ a ajuns la Guvern pe 5 mai, cu câteva minute înainte ca hotărârea Parlamentului să fie publicată în Monitorul Oficial. Acest element a fost folosit pentru a argumenta că guvernul a adoptat în termen legal ordonanța, înainte să fie demis, arată surse din presă.
Pe 8 mai 2026, Cabinetul Bolojan, având statut interimar, a repus OUG pe ordinea de zi, susținând că nu readoptă actul, ci doar "ia act" de avizul negativ al Consiliului Legislativ. "Constituția a avut grijă să prevadă că un guvern demis nu poate adopta anumite acte", a declarat Weber la televiziunea Antena 3. În opinia sa, Guvernul Bolojan a creat o situație unică, care nu a mai fost întâlnită de la adoptarea Constituției în 1991.
"Guvernul este executiv și el trebuie să răspundă în fața Parlamentului, iar voința Parlamentului, ca reprezentant suprem al poporului, este cea mai importantă.", a subliniat Weber. Aceasta susține că adoptarea ordonanței de urgență de către guvern după demiterea sa este un act de sfidare a Parlamentului. "Nu se respectă nici textul constituțional cu privire la sesizarea Camerelor Parlamentului, pentru că doar Senatul a acceptat să primească această ordonanță", a continuat ea, subliniind neregulile procedurale și constituționale.
Articolul 110 din Constituție stipulează clar că un Guvern care își încetează mandatul nu poate adopta acte normative decât cele necesare pentru administrarea treburilor publice. Potrivit sesizării Avocatului Poporului, Guvernul Bolojan a încălcat această prevedere, adoptând o ordonanță care nu avea avizul Consiliului Legislativ pentru forma finală. De asemenea, se menționează că ordonanța afectează dreptul de proprietate, permițând măsuri de expropriere fără garanții suficiente pentru proprietari și creditori.
În plus, Weber a subliniat că actul normativ a fost modificat netransparent, fără dezbatere și fără respectarea pașilor legali. "O moțiune de cenzură nu vine ca o surpriză de pe o zi pe alta. Este anunțată, iar perioada de dezbatere este esențială pentru ca Guvernul să poată reacționa în situații de urgență", a adăugat aceasta. Ultimele evenimente au generat un val de reacții în spațiul public și politic, iar sesizarea la CCR ridică întrebări serioase privind respectarea normelor constituționale de către Guvern.
Conform sesizării, OUG 38/2026 contravine nu doar articolului 110, ci și altor prevederi, cum ar fi cele referitoare la statul de drept și securitatea juridică. Avocatul Poporului a precizat că este o datorie de onoare față de Constituție și de ideea de constituționalitate să se facă această sesizare la Curtea Constituțională. În contextul acestei situații, se așteaptă cu interes decizia CCR, care ar putea avea implicații semnificative asupra viitorului legislativ în România și asupra modului în care sunt respectate normele constituționale.
Pe de altă parte, reacțiile din partea Guvernului Bolojan sunt de așteptat, în special în contextul în care ordonanța vizează aspecte esențiale pentru industria de apărare. Criticii Guvernului susțin că, în ciuda circumstanțelor, executivul a acționat în conformitate cu legislația în vigoare, ceea ce rămâne de analizat în cadrul dezbaterilor din CCR. Această situație subliniază tensiunile dintre puterea executivă și cea legislativă, evidențiind nevoia de claritate în privința competențelor guvernamentale în perioade de tranziție politică.
În concluzie, sesizarea Avocatului Poporului la CCR reprezintă o etapă crucială în dezbaterea constituționalității actelor guvernamentale, având potențialul de a influența nu doar deciziile actuale, ci și viitorul cadrului legislativ din România.
Următorii pași vor depinde de reacția Curții Constituționale și de modul în care va interpreta prevederile constituționale în contextul actual, dar și de reacțiile politice care vor urma acestei decizii.