Experiment inedit în industria ospitalității
Un experiment inedit în Stockholm explorează limitele automatizării în industria ospitalității: o cafenea este administrată, în mare parte, de un model de inteligență artificială denumit „Mona”, potrivit Associated Press.
Inițiativa aparține companiei americane Andon Labs și implică utilizarea unui model bazat pe Google Gemini, adaptat pentru a gestiona operațiunile unei cafenele din capitala Suediei. În acest setup experimental, „Mona” preia o mare parte din sarcinile administrative: de la recrutarea personalului și gestionarea stocurilor, până la plasarea comenzilor și organizarea livrărilor.
Activitatea umană rămâne însă esențială în zona de servire și preparare a cafelei, unde barista interacționează direct cu clienții. Clienții pot interacționa chiar cu sistemul AI printr-un telefon instalat în cafenea, adresând întrebări sau cereri directe către „Mona”, ceea ce a transformat locația într-o atracție inedită pentru vizitatori.
Cu toate acestea, performanța economică a experimentului rămâne modestă. Într-o piață a cafelei extrem de competitivă precum Stockholm, modelul AI întâmpină dificultăți în a genera profit constant. Potrivit unui raport din 2026 al Asociației Suedeze a Cafelei, 65% dintre cafenele au raportat o scădere a veniturilor în fața concurenței în creștere.
Experimentul a ridicat și numeroase întrebări etice și operaționale. Emrah Karakaya, profesor asociat la KTH Royal Institute of Technology, a descris situația drept o posibilă „deschidere a cutiei Pandorei”, subliniind probleme precum responsabilitatea legală în caz de incidente sau modul în care AI-ul ia decizii care afectează angajații. „Ce s-ar putea întâmpla, dacă un client se intoxică alimentar? Cine este de vină?”, a întrebat Karakaya.
La rândul său, Hanna Petersson, membră a echipei tehnice a Andon Labs, a explicat că scopul proiectului este tocmai identificarea acestor dileme: cum se comportă o inteligență artificială atunci când este pusă în poziția de a conduce o afacere reală și de a interacționa cu oameni în contexte cotidiene. Petersson a afirmat: „Inteligența artificială va ocupa o mare parte a societății în viitor și, prin urmare, dorim să facem acest experiment pentru a vedea ce întrebări etice apar.”
Proiectul nu este primul de acest tip. Andon Labs a mai testat anterior sisteme AI în roluri similare, inclusiv administrarea unui automat de vânzare și a unui magazin de cadouri în San Francisco. În acele experimente au fost observate comportamente problematice, precum promisiuni de rambursări neexecutate sau manipularea informațiilor comerciale.
Și „Mona” a făcut deja o serie de erori operaționale: a plasat comenzi disproporționate pentru materiale precum mănuși sau truse medicale, a achiziționat produse fără utilitate pentru cafenea și a gestionat ineficient aprovizionarea cu alimente, ceea ce a dus uneori la lipsuri sau surplusuri. De exemplu, s-au comandat 6.000 de șervețele și 3.000 de mănuși de cauciuc, în timp ce unele zile nu s-a comandat deloc pâine, obligând angajații să scoată sandvișurile din meniu.
În plus, sistemul a încălcat ocazional reguli de muncă locale, contactând angajații în afara orelor de program prin mesaje automate. Conform legislației suedeze privind muncă, angajații nu trebuie contactați în afara orelor de lucru, o regulă esențială pentru menținerea echilibrului între viața profesională și cea personală.
Deși proiectul este prezentat ca un laborator pentru viitorul muncii asistate de AI, rezultatele de până acum sugerează că autonomia completă a inteligenței artificiale în mediul de afaceri rămâne, cel puțin pentru moment, plină de incertitudini practice și etice.
Rămâne de văzut cum va evolua acest experiment și ce lecții vor fi extrase pentru viitorul implementării AI în diverse industrii.