Impactul războiului din Iran
La mai bine de două luni de la începutul conflictului din Iran, marile rețele de supermarketuri din Europa afirmă că prețurile alimentelor nu au fost afectate în mod semnificativ. Totuși, specialiștii atrag atenția că efectele reale ale crizei se vor resimți în perioada următoare, pe măsură ce costurile mai mari la energie și îngrășăminte se vor reflecta în producția agricolă. David Laborde, conducătorul Diviziei de Economie Agroalimentară din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), a explicat că majoritatea produselor alimentare aflate în prezent pe rafturile magazinelor au fost produse folosind resurse achiziționate sau contractate înainte de agravarea crizei.
Gazul natural este esențial în producerea îngrășămintelor, care sunt ulterior utilizate în agricultură, iar în final rezultă alimentele care ajung pe rafturile magazinelor. Procesul este complex și are loc pe parcursul mai multor săptămâni sau luni, ceea ce face ca impactul asupra prețurilor să fie întârziat. "Cea mai mare parte a alimentelor care se găsesc acum pe rafturile supermarketurilor a fost produsă folosind resurse cumpărate sau contractate înainte de declanșarea totală a crizei", a afirmat Laborde.
Europa își produce singură îngrășămintele cu azot, dar dependența de importurile de gaze naturale rămâne ridicată. Când prețul gazelor crește, costurile de producție ale îngrășămintelor cresc rapid, iar acest lucru se transmite în lanțul alimentar. De la închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile gazelor naturale au crescut cu 59%, iar îngrășămintele s-au scumpit cu până la 50%, conform datelor citate de Politico. Se estimează că europenii vor simți prima dată scumpirea combustibilului, în special spre finalul verii, iar efectele asupra alimentelor se vor resimți ulterior.
În prezent, mulți fermieri din Europa folosesc rezervele de îngrășăminte cumpărate înainte de escaladarea crizei. Aceasta amână efectele directe asupra producției, dar pe măsură ce aceste stocuri se epuizează, agricultorii vor fi nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor sau să schimbe tipul de culturi. Această adaptare va avea consecințe asupra producției agricole, iar experții estimează că efectele se vor observa mai clar în anii următori, inclusiv prin recolte mai mici și prețuri mai ridicate la alimente.
Impactul crizei nu este uniform resimțit la nivel european. În Irlanda, unde dependența de importuri este mare, fermierii sunt direct expuși prețurilor actuale, deoarece nu au reușit să își constituie rezerve. De asemenea, organizațiile agricole din Suedia estimează pierderi semnificative, iar costurile ridicate determină reducerea consumului de îngrășăminte și scăderea producției.
Situația se reflectă și în Statele Unite, unde o mare parte dintre fermieri declară că nu își permit să cumpere întreaga cantitate de îngrășăminte necesară. Departamentul Agriculturii din SUA a estimat că se vor obține cele mai mici recolte de grâu din 1919 și până acum, ceea ce ar putea afecta perspectivele de producție la nivel național.
Pentru a răspunde crizei, Comisia Europeană a adoptat mai multe măsuri de sprijin, inclusiv pachete de ajutor în domeniul energiei și relaxarea normelor privind ajutoarele de stat. În plus, se pregătește un plan dedicat sectorului îngrășămintelor, care vizează reducerea dependenței de importuri, stimularea producției interne și promovarea unor soluții mai sustenabile.
Cu toate acestea, efectele acestor măsuri nu vor fi imediate. Construirea de noi capacități de producție durează ani, iar ajustările în agricultură necesită timp pentru a produce rezultate.
În concluzie, criza îngrășămintelor amenință nu doar sectorul agricol, ci și stabilitatea prețurilor alimentelor, iar consumatorii europeni ar putea resimți efectele în următorii ani.