Studiu recent despre cafea
Un studiu recent realizat de cercetători de la APC Microbiome Ireland, un centru de cercetare asociat cu University College Cork, a adus noi dovezi despre efectele cafelei asupra microbiomului intestinal, memoriei și stării de spirit. Publicat în revista Nature Communications, acest studiu a fost susținut de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC) și subliniază importanța relației dintre sănătatea digestivă și cea mentală. „Cafeaua poate modifica activitatea colectivă a microorganismelor intestinale și metaboliții utilizați de acestea”, a declarat profesorul John Cryan, coordonatorul studiului.
Cercetătorii au observat că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența microbiomul intestinal și pot avea efecte variate asupra stresului, atenției și funcțiilor cognitive. Studiul a inclus 31 de participanți care consumau cafea și 31 care nu, iar aceștia au fost evaluați psihologic și au completat jurnale despre consumul de cofeină și alimentație. Probele de scaun și urină au fost analizate pentru a urmări modificările microbiomului intestinal și schimbările în dispoziție și stres.
Consumatorii de cafea au fost definiți ca persoane care beau regulat între trei și cinci cești pe zi, conform recomandărilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentului (EFSA). După o perioadă de două săptămâni fără cafea, participanții au prezentat modificări semnificative ale profilului metaboliților intestinali. Atunci când cafeaua a fost reintrodusă, participanții au raportat niveluri mai scăzute de stres, depresie și impulsivitate, sugerând că efectele asupra stării de spirit nu depind doar de cofeină.
Observațiile cercetătorilor au relevat un număr crescut de bacterii intestinale, cum ar fi Eggertella sp și Cryptobacterium curtum, la persoanele care consumau cafea. Eggertella sp poate susține producția de acizi gastrici și intestinali, în timp ce Cryptobacterium curtum contribuie la sinteza acizilor biliari. Aceste procese ar putea ajuta la eliminarea bacteriilor dăunătoare și la reducerea infecțiilor gastrice. De asemenea, au fost identificate niveluri mai mari de bacterii din grupul Firmicutes, asociate cu stări emoționale pozitive.
Îmbunătățiri semnificative ale învățării și memoriei au fost observate doar la participanții care au consumat cafea decofeinizată, ceea ce sugerează că aceste efecte ar putea fi legate de polifenoli, altele decât cofeina. În contrast, cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea anxietății și creșterea vigilenței, având și un rol în reducerea inflamației.
Profesorul Cryan a subliniat că „interesul public pentru sănătatea intestinală a crescut foarte mult” și că, deși relația dintre sănătatea digestivă și cea psihică este tot mai bine înțeleasă, mecanismele prin care cafeaua influențează această axă intestin-creier rămân neclare. El a adăugat că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența sănătatea prin mecanisme diferite, dar complementare, ceea ce sugerează necesitatea unor cercetări suplimentare în acest domeniu.
Acest studiu aduce o contribuție importantă la înțelegerea complexității interacțiunilor dintre alimentație, microbiom și sănătatea mintală. Implicațiile sunt semnificative, având potențialul de a influența recomandările dietetice și strategiile de intervenție pentru îmbunătățirea sănătății mintale prin dietă.
În viitor, cercetările ar putea explora mai aprofundat modul în care diferitele tipuri de cafea afectează sănătatea intestinală și mentală, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a rolului cafelei în alimentația umană.