Memorandum semnat la Cotroceni
Inteligența artificială nu poate înlocui judecata umană, ci rămâne un instrument auxiliar în justiție, a arătat Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), în cadrul unui eveniment organizat de Administrația Prezidențială pe 9 mai 2026. Potrivit lui Briciu, "mesajul central care a traversat dezbaterile este clar: inteligența artificială este necesară pentru eficientizarea justiției, dar nu poate înlocui judecata umană". Memorandumul semnat de UNBR împreună cu reprezentanți ai instituțiilor din justiție, ai autorităților publice și ai mediului academic și tehnologic marchează începutul unei abordări coordonate la nivel național privind utilizarea tehnologiilor avansate în sistemul juridic.
Documentul stabilește că inteligența artificială va avea un rol strict auxiliar în actul de justiție, iar deciziile finale vor rămâne la latitudinea judecătorilor sau profesioniștilor din domeniul dreptului. "Acest demers fără precedent transmite un semnal puternic privind modul în care tehnologia va fi integrată în sistem", se arată în comunicatul organizatorilor forumului. În plus, sunt prevăzute mecanisme de implementare treptată, prin grupuri de lucru interinstituționale, proiecte pilot și evaluări periodice, astfel încât introducerea să fie controlată și adaptată nevoilor reale ale sistemului.
Pe lângă avantajele pe care le aduce AI, Briciu a subliniat riscurile asociate, menționând că „pe măsură ce tehnologia avansează, controlul uman ar putea să se diminueze”. Această observație subliniază complexitatea integrării inteligenței artificiale în justiție, un domeniu care necesită o judecată atentă și responsabilă. UNBR subliniază că educația este vitală pentru a asigura că profesioniștii din domeniul juridic își păstrează capacitatea de a analiza critic și de a lua decizii fundamentate.
Potrivit unui raport al Uniunii Europene din 2025, utilizarea inteligenței artificiale în justiție este în creștere, însă este esențial ca fiecare stat membru să își definească limitele și condițiile de utilizare. În România, memorandumul semnat la Cotroceni se aliniază acestor tendințe, asigurând totodată respectarea standardelor profesionale și a drepturilor fundamentale. Astfel, cadrul național de cooperare se va concentra pe integrarea responsabilă a AI, având ca principii fundamentale independența justiției și protecția drepturilor omului.
Memorandumul UNBR prevede, de asemenea, constituirea unor grupuri permanente de lucru care vor analiza nevoile sistemului judiciar și vor propune soluții tehnologice care să sprijine eficiența și calitatea actului de justiție. Aceste grupuri vor include reprezentanți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și altor instituții relevante, având rolul de a asigura un dialog constant și de a evalua impactul implementării AI.
Conform datelor prezentate, în perioada 2026-2027 se vor desfășura consultări cu magistrați și alte autorități pentru a identifica nevoile reale ale sistemului. Rapoartele de diagnostic instituțional vor fi elaborate până în octombrie 2026 și vor cuprinde evaluări detaliate ale riscurilor și oportunităților asociate utilizării inteligenței artificiale.
Critici din rândul experților au subliniat necesitatea de a menține transparența în procesul de integrare a AI în justiție. Aceștia consideră că, deși tehnologia poate aduce beneficii semnificative, este crucial ca utilizarea acesteia să fie reglementată strict pentru a preveni abuzurile sau erorile sistemice. În plus, se impune o educație continuă a profesioniștilor din domeniul juridic pentru a se adapta la schimbările tehnologice rapide.
Pe termen lung, România își propune să participe activ la dezbaterea europeană și internațională privind utilizarea inteligenței artificiale în justiție, într-o abordare centrată pe om. Conform Administrației Prezidențiale, memorandumul semnat reprezintă un pas important în direcția modernizării sistemului judiciar românesc, aliniindu-se astfel la standardele europene și internaționale.
În concluzie, integrarea inteligenței artificiale în justiție este un proces complex, care necesită o abordare coordonată și responsabilă. Următorii pași implicați includ evaluarea constantă a nevoilor și riscurilor, precum și dezvoltarea unor cadre de reglementare care să asigure protecția drepturilor fundamentale și independența justiției.
Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a crea un sistem judiciar eficient și echitabil, care să valorifice tehnologia fără a compromite valorile fundamentale ale statului de drept.