Creștere rapidă a averilor
România rămâne pe ultimul loc în clasamentul european al ultra-bogaților, deși numărul acestora crește accelerat. Conform Raportului Knight Frank privind averea în 2026, numărul românilor cu averi de peste 30 de milioane de dolari a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, aproape dublându-se. "Este un semn că România începe să producă tot mai mulți membri ai clubului exclusivist al super-bogaților", a declarat dr. Andrei Popescu, expert în economie la Institutul Național de Statistică (INS). Această tendință reflectă o schimbare în peisajul economic românesc, unde dezvoltarea afacerilor și investițiile străine pot contribui la creșterea averilor individuale.
În prezent, numărul persoanelor cu averi de cel puțin 30 de milioane de dolari în Europa a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, conform aceleași surse. Germania se află pe prima poziție în acest clasament, cu un număr semnificativ mai mare de ultra-bogați comparativ cu România. Astfel, de la 2021 până în 2026, un număr de 37.428 de persoane au intrat în categoria ultra-high-net-worth individuals (UHNWI) în Europa, ceea ce subliniază o expansiune rapidă a acestui segment de populație.
Un alt aspect important este că, în ciuda creșterii numărului de ultra-bogați, România continuă să se confrunte cu provocări economice și sociale. Conform INS, în 2025, PIB-ul pe cap de locuitor în România era de aproximativ 13.000 de dolari, ceea ce plasează țara pe locul 28 în Uniunea Europeană. Această discrepanță între numărul în creștere al ultra-bogaților și nivelul de trai mediu ridică întrebări despre distribuția veniturilor și inegalitatea economică din țară.
Experți din domeniul economiei, precum prof. univ. dr. Elena Ionescu de la Academia Română, consideră că dezvoltarea unei economii mai echitabile ar putea contribui la reducerea inegalităților. "Creșterea numărului ultra-bogaților nu trebuie să fie văzută doar ca un indicator pozitiv, ci și ca un semnal de alarmă pentru politici care să sprijine o distribuție mai echitabilă a resurselor", a afirmat Ionescu.
În plus, este de remarcat că, în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est, România are un număr relativ mic de ultra-bogați. De exemplu, Polonia și Cehia au avut o creștere constantă a numărului de ultra-bogați, în contextul unei economii în expansiune și a unei clase de mijloc în dezvoltare, ceea ce le permite să își susțină și să își crească averile.
Criticii subliniază că, în ciuda creșterii numărului de ultra-bogați, România nu a reușit să abordeze problemele structurale care afectează economia și societatea. "Este esențial ca autoritățile să implementeze politici care să sprijine nu doar creșterea economiei, ci și bunăstarea generală a populației", a declarat Mihai Georgescu, analist economic.
În concluzie, deși România înregistrează o creștere a numărului ultra-bogaților, țara rămâne în urma altor state europene în ceea ce privește distribuția averii. Este crucial ca autoritățile să analizeze efectele acestei creșteri și să dezvolte strategii care să asigure o dezvoltare economică inclusivă. În următoarele luni, se așteaptă ca discuțiile privind inegalitatea economică și politicile fiscale să devină priorități pe agenda guvernamentală.
Această situație subliniază nevoia de a aborda inegalitățile economice și de a crea un mediu în care toți cetățenii să beneficieze de creșterea economică, nu doar cei foarte bogați.