Sume și impact în administrație
Guvernul României a publicat vineri, 6 mai 2026, un raport privind cheltuielile de personal în administrația publică, care a stârnit reacții variate în rândul specialiștilor și cetățenilor. Potrivit raportului, cheltuielile de personal au ajuns în 2024 la 164,6 miliarde de lei, echivalentul a 9,3% din PIB, o creștere semnificativă față de 8,3% în 2023. "Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administrația locală, centrală și companiile de stat", se arată în comunicatul oficial al Guvernului.
Raportul a fost elaborat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, utilizând datele oficiale disponibile pentru anul 2024, provenind de la instituții precum Ministerul Finanțelor, Institutul Național de Statistică și Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Procesarea acestor date a fost realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, iar Guvernul estimează că acuratețea acestora este de aproximativ 95%. Datele sugerează o revenire pe un trend ascendent al cheltuielilor de personal, deși nivelul actual nu este cel mai mare din ultimii 20 de ani.
Se observă, de asemenea, o creștere a numărului de angajați în sectorul public în ultimele două decenii. În anul 2000, România avea unul dintre cele mai reduse niveluri de personal bugetar raportat la totalul angajaților. Însă, în 2020, acest nivel a depășit media europeană, situându-se acum la 10,1% din PIB, comparativ cu media Uniunii Europene de aproximativ 10% în 2023.
Raportul subliniază că administrația publică din România rămâne "fragmentată și supradimensionată", ceea ce conduce la ineficiență și risipă de resurse. "Lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact conduce la ineficiență și risipă. Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, accentuând decalajele teritoriale", se menționează în concluziile raportului.
Analiza comparativă arată că, deși România a înregistrat o creștere a cheltuielilor de personal, există diferențe semnificative între statele membre ale Uniunii Europene. De exemplu, Irlanda se situează la 6,2% din PIB, Elveția la 7,3%, iar Germania la 8,1%. Aceste date ridică întrebări cu privire la eficiența cheltuielilor din sectorul public românesc.
Un alt aspect discutat în raport este necesitatea unor măsuri de reorganizare administrativă și eficientizare a companiilor de stat. Guvernul sugerează că, urmând exemplele de bune practici, entitățile publice din România pot reduce semnificativ cheltuielile prin comasări și reduceri proactive de personal. De asemenea, este recomandată o politică strictă asupra execuției bugetare, atât pe partea de cheltuieli, cât și din perspectiva veniturilor.
Criticii acestei inițiative susțin că, deși raportul este un pas spre transparență, el nu rezolvă problemele fundamentale ale administrației publice românești. "Sunt necesare reforme profunde și măsuri concrete pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor publice", a declarat un expert în administrație publică, fără a dori să fie numit.
În concluzie, raportul Guvernului privind cheltuielile de personal în administrația publică oferă o imagine detaliată asupra stării actuale a aparatului de stat, evidențiind atât progresele, cât și provocările cu care se confruntă România.
Următorii pași ar trebui să includă dezvoltarea unor strategii concrete de eficientizare și o mai bună gestionare a resurselor publice pentru a răspunde nevoilor cetățenilor.