Analiza riscurilor actuale
Tulpina rară Andes (Anzi) a hantavirusului care s-a răspândit printre pasagerii vasului de croazieră MV Hondius este cunoscută pentru faptul că se poate transmite de la o persoană la alta, însă epidemiologii nu au intrat în panică. Boala care a ucis între 30% și 60% dintre toți cei infectați cu hantavirus în precedentele focare este, în mod paradoxal, chiar motivul pentru care nu poate provoca o criză la nivel global, potrivit mai multor cercetători din domeniul sănătății.
Simptomele s-au manifestat repede în cazul persoanelor infectate cu hantavirus pe vasul MV Hondius: febră, simptome gastrointestinale, pneumonie, dificultăți respiratorii, șoc. Din cele opt persoane care au fost infectate – cinci cazuri confirmate și trei suspectate – trei au murit. Potrivit lui Amesh Adalja, cercetător principal al Centrului Johns Hopkins pentru Securitatea Sanitară, "Potențialul unei pandemii se bazează în special pe arhitectura transmiterii, nu pe letalitate".
„Factorul biologic care facilitează pandemiile este modul în care un agent patogen se transmite între oameni – nu cât de bolnavi îi face.” Asemenea declarații au fost susținute și de virologul Thomas G. Ksiazek, care a precizat că „Acest virus nu este ceva nou în lume. Dacă ar fi devenit o epidemie, s-ar fi întâmplat acum mult timp.”
Când au apărut primele știri despre focarul de hantavirus de pe vasul de croazieră, nivelul de anxietate a crescut în rândul publicului. Oamenii au început să speculeze în mediul online despre riscul unei noi pandemii. Totuși, ceea ce este important pentru experți este capacitatea virusului de a se răspândi de la o persoană la alta înainte ca acestea să devină atât de bolnave încât nu se mai pot deplasa cu ușurință.
Bill Hanage, epidemiolog de la Harvard School of Public Health, a explicat că „nu rata mortalității contează pentru potențialul pandemic, ci abilitatea de transmitere de la un om la altul”. Hantavirusul, în particular tulpina Andes, are un randament catastrofal în acest sens. Deși virusul se poate transmite de la om la om, răspândirea este atât de lentă încât chiar și în condiții extreme, cum ar fi pe un vas de croazieră, unde sute de persoane împărtășesc un spațiu limitat, cazurile au fost rare.
Hantavirusul nu se transmite ușor și nu se răspândește înainte ca persoana infectată să prezinte primele simptome. Perioada de incubație este de obicei de câteva zile sau săptămâni. Odată ce simptomele apar, deteriorarea sănătății se produce rapid. Potrivit lui Zoe Weiss, director de microbiologie de la Tufts Medical Center, „patogenii cu cel mai mare potențial pandemic le permit de multe ori oamenilor să rămână mobili și conectați social în timpul perioadei infecțioase.”
În contrast, COVID-19 se poate răspândi înainte de apariția simptomelor, ceea ce îngreunează izolarea sa. Hantavirusul, pe de altă parte, este mult mai limitat în ceea ce privește transmiterea. De asemenea, nu toate virusurile sunt limitate de gradul lor de letalitate. Ebola, de exemplu, are o rată de mortalitate între 50% și 80%, dar se răspândește eficient prin contactul cu fluidele corporale.
Weiss a adăugat că „un virus foarte letal poate provoca focare grave dacă se transmite eficient.” În cazul hantavirusului, simptomele severe se dezvoltă rapid, iar pacienții devin contagioși într-o etapă avansată a bolii, când sunt deja foarte bolnavi. Aceasta limitează interacțiunile sociale și mobilitatea lor.
În contrast, gripa, care omoară mult mai puțini oameni, se răspândește rapid. Angie Luis, profesor asociat de la Universitatea din Montana, a explicat că „este destul de virulentă ca să te facă să tușești și să strănuți, iar asta ajută virusurile să se transmită.” Hantavirusul, în schimb, nu este adaptat pentru a se răspândi eficient între oameni, ci mai degrabă între gazdele sale rozătoare.
Dacă hantavirusul ar fi un virus respirator, ar fi avut un potențial pandemic mult mai mare. Cu toate acestea, cazurile pe vasul de croazieră au fost limitate la opt, iar transmiterea a necesitat un contact foarte apropiat și susținut, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
Experții consideră că pentru ca hantavirusul să devină o amenințare pandemică, ar fi necesare multe schimbări coordonate la nivel genetic, ceea ce este foarte puțin probabil să se întâmple în curând. Weiss a declarat că „ar fi nevoie de multiple schimbări coordonate ce afectează modul în care virusul intră în celulele umane și se înmulțește.”
În concluzie, în ciuda îngrijorărilor inițiale, expertiza comunității științifice sugerează că hantavirusul nu are potențialul de a provoca o nouă pandemie globală. Transmiterea sa limitată și severitatea rapidă a simptomelor îl fac mai puțin periculos în comparație cu altele, precum COVID-19.
Cu toate acestea, este esențial ca autoritățile de sănătate publică să monitorizeze situația și să rămână pregătite pentru eventualele focare locale.