Trei foști judecători CCR despre Ilie Bolojan

Discuțiile din spațiul public au fost alimentate de liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, care a afirmat că președintele PNL, Ilie Bolojan, poate fi desemnat din nou premier și a oferit trei argumente. Dacă „preşedintele României nu urmăreşte să provoace alegeri anticipate, prin desemnarea aceluiaşi candidat”, dacă Bolojan „coagulează o nouă majoritate parlamentară care să nu fie formată din aceleaşi partide care formau majoritatea înainte de moţiunea de cenzură” și dacă trece „o perioadă rezonabilă de timp de la data moţiunii de cenzură”, atunci nu este nicio problemă, a susținut Andronache.

În acest context, Libertatea a apelat la trei foști judecători CCR, Tudorel Toader, Toni Greblă și Augustin Zegrean, care să explice cum stau lucrurile din punct de vedere constituțional. Toți au căzut de acord că, dacă Parlamentul l-a demis pe premierul Bolojan prin moțiune de cenzură, este improbabil ca același Parlament să îl voteze dacă președintele Nicușor Dan îl propune.

Primul a fost Tudorel Toader, judecător CCR în perioada 2006-2016. Acesta a spus că există decizia 85 din 2020 a CCR, care arată că „o moțiune de cenzură care trece exprimă un vot de blam dat de Parlament la adresa Guvernului”. Practic, a continuat fostul ministru al Justiției, „acest lucru înseamnă că Parlamentul nu mai are încredere în primul ministru și în Guvern că pot pune în aplicare programul de guvernare”.

„Dacă azi Parlamentul nu are încredere, președintele nu poate să ceară mâine vot de încredere pentru aceiași oameni. Majoritatea care l-a dat jos pe Ilie Bolojan, majoritatea aceea nu îi va da votul de încredere și nu va trece de Parlament. Și dacă se mai respinge încă o dată și încă o dată, se ajunge la alegeri anticipate. Dar cine dintre actualii parlamentari vrea anticipate? Absolut niciunul. Ei spun asta, dar realitatea este alta. Ei țin cu dinții de scaun”, a adăugat Tudorel Toader pentru Libertatea.

El a precizat că au mai fost două precedente, Guvernul Emil Boc (2009) și Guvernul Ludovic Orban (2020), dar consideră că situațiile sunt diferite. „Pe Emil Boc l-au demis prin moțiune de cenzură, a rămas Guvern interimar, au urmat alegerile prezidențiale, Băsescu a luat un nou mandat și trebuia să formeze jumătatea bicefală a Executivului. L-a propus tot pe Boc și a trecut. S-a petrecut ceva în intervalul ăsta de timp, au fost alegeri prezidențiale, un nou mandat prezidențial. Președintele reprezintă jumătatea Executivului, iar primul ministru, Guvernul, jumătatea cealaltă”, a subliniat fostul judecător Constituțional.

Iar în cazul Ludovic Orban (2020), Tudorel Toader a afirmat: „El a fost demis, președintele Iohannis l-a desemnat premier pe Florin Cîțu, iar acesta a stat câteva zile, a vrut să facă echipă guvernamentală și și-a depus mandatul. Doar că a venit pandemia de COVID și în momentul acela nimeni nu se grăbea să fie premier. Și, atunci, președintele Iohannis l-a numit tot pe Orban, care a trecut în condițiile pe care vi le-am spus”.

Al doilea fost judecător al Curții Constituționale consultat de Libertatea a fost Toni Greblă, judecător CCR în perioada 2013-2015. Acesta a împărtășit punctul de vedere al lui Tudorel Toader. „E o decizie a Curții Constituționale care spune că, odată ce un premier a fost demis prin moțiune de cenzură, nu mai poate să fie desemnat din nou de către președinte candidat la funcția de premier. Dar, dincolo de această interdicție, dacă această moțiune a fost clar împotriva lui, nu mai poți să ieși cu același premier, pentru că nu o să mai aibă majoritatea niciodată”, a spus Greblă.

El a precizat că nu se poate ca aceiași parlamentari care l-au demis pe premierul Bolojan să voteze apoi în favoarea lui. „Adică, fie interpretăm Constituția așa cum ne convine, fie o interpretăm cu bună credință și atunci mergem pe această variantă: dacă un premier a pierdut încrederea a 70% dintre parlamentari, nu poți să ieși cu el din nou. Adică ce facem, suntem ca la loz în plic? Mai tragem o dată? Mai încercăm o dată?”, a conchis Greblă pentru Libertatea.

Al treilea fost judecător al Curții Constituționale care a vorbit cu Libertatea a fost Augustin Zegrean, preşedinte al Curţii Constituţionale în perioada 2010-2016. Acesta a avut o părere divergentă, în sensul că el consideră că din punct de vedere constituțional nu este o problemă, doar că dacă Guvernul Bolojan a picat în Parlament, „cine îl va mai vota dacă va fi propus iar același premier?”.

„Ar fi anormal, dar constituțional nu este nicio problemă. Dar dacă a căzut în Parlament cu 281 de voturi, ai curaj să îl mai propui o dată? Cine să îl mai voteze? Constituția nu interzice președintelui să propună o anumită persoană. Constituția zice că, în urma consultărilor cu partidele politice reprezentate în Parlament, președintele va propune, va desemna o persoană care formeze Guvernul”, a afirmat Zegrean.

Și a continuat: „Până la urmă, dacă Parlamentul adoptă o hotărâre, cine o contestă? Oricum, nimeni nu vrea alegeri anticipate în țara asta. Să fim serioși! Vor alegeri anticipate cei care nu sunt în Parlament”.

El a precizat însă că, în cazul din 2020 al lui Ludovic Orban, când CCR a spus că este neconstituțional să fie numit din nou, actuala președintă a CCR, Simina Tănăsescu, care atunci era unul dintre cei 9 judecători, a avut o altă părere. „Când s-a dat decizia aceea cu Orban, au fost două opinii separate. Una a aparținut doamnei președinte a actualei Curți Constituționale. Deci, CCR a votat atunci că președintele nu poate să propună aceeași persoană să formeze un nou Guvern și două judecătoare, una este doamna președintă din prezent, a făcut opinie separată și a spus ba da, se poate”, a conchis Zegrean pentru Libertatea.

Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, și odată cu el a picat întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. Partidul lui Sorin Grindeanu și-a retras însă miniștrii cu două săptămâni înainte. Au fost 281 de voturi pentru moțiunea de cenzură, adică exact numărul de voturi cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021.

După câteva ore, Bolojan a declarat că liberalii vor lucra „pentru un pol de modernizare” a României, fără să explice la acel moment ce înseamnă acest lucru.

Iar președintele Nicușor Dan a declarat, la câteva ore după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament, că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil” și a precizat că mai întâi va purta discuții informale, după care, „când opțiunile se vor cristaliza, vom face consultările formale”.