Costurile salariale și risipa administrativă
Guvernul României a publicat, vineri, 8 mai 2026, un raport amplu privind analiza eficienței administrației publice, realizat în 2025 pe baza datelor din 2024. Potrivit documentului, în 2024, România avea peste 1,2 milioane de angajați în sectorul public, iar cheltuielile cu salariile acestora au reprezentat 9,3% din PIB, echivalentul a peste 160 de miliarde de lei. "Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român", a declarat Executivul în comunicatul de presă. Această analiză detaliază atât structura administrației locale, cât și pe cea centrală, punând în evidență provocările cu care se confruntă sistemul. Guvernul subliniază că publicarea acestor informații este o obligație față de cetățeni, având ca scop transparentizarea activității statului, care a functionat fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului.
Raportul relevă că 50% dintre angajații din sectorul public au vârste de peste 45 de ani, ceea ce înseamnă că în următorii 20 de ani se va produce o ieșire masivă la pensie. De asemenea, deficitul bugetar pentru anul 2024 a fost de 8,65% din PIB, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sustenabilității cheltuielilor publice pe termen lung. "Administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute", se arată în raport, evidențiind risipa și ineficiența în gestionarea resurselor.
Datele din raport au fost colectate din surse oficiale precum Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică și Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Acuratețea datelor este estimată la 95%, iar Guvernul recunoaște că procesul de colectare a fost unul de durată din cauza fragmentării bazelor de date. Reprezentanții Executivului consideră că aceste date sunt esențiale pentru a înțelege dimensiunea reală a aparatului administrativ și a identifica soluții pentru eficientizarea acestuia.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte evidențiate în raport este lipsa unei baze de date unice și integrate privind personalul din sectorul public, ceea ce îngreunează evaluarea și monitorizarea angajaților. Potrivit Ministerului Finanțelor, există în prezent 1.511.900 de posturi aprobate, dintre care doar 1.287.381 sunt ocupate. Raportul mai arată că 199.125 de persoane din instituțiile publice au 2 sau mai multe contracte individuale de muncă, generând suspiciuni cu privire la utilizarea resurselor.
Sociologul Robert Santa, cercetător șef la Rethink, a comentat că acest sistem de angajare în sectorul public este strâns legat de mecanismele politice, subliniind că partidele utilizează angajările ca instrument de fidelizare a susținătorilor. "Aceasta este o problemă istorică, care afectează eficiența administrației publice", a declarat Santa. El subliniază că, în contextul scăderii populației, extinderea aparatului bugetar devine nesustenabilă și că este nevoie de o raționalizare a cheltuielilor.
Raportul mai subliniază tendința de creștere a cheltuielilor cu personalul, care au crescut de aproape 10 ori în ultimele două decenii. În 2004, România cheltuia puțin peste 17 miliarde lei pentru personalul bugetar, iar în 2024, suma a ajuns la 164,6 miliarde lei. Aceste cheltuieli nu se corelează însă cu îmbunătățiri în servicii, ceea ce subliniază ineficiența sistemului.
Concluziile raportului sugerează că este necesară o reformă profundă a administrației publice, care să includă digitalizarea proceselor, reducerea cheltuielilor și restructurarea instituțiilor. Guvernul a recunoscut că există exemple de bună practică, dar este nevoie de o abordare mai sistematică pentru a atinge o eficiență reală. În concluzie, raportul invită la o discuție mai amplă despre viitorul administrației publice din România, având în vedere provocările demografice și economice cu care se confruntă țara.
În acest context, se ridică întrebări cu privire la viitorul sustenabil al cheltuielilor publice și la impactul pe care restructurările ar putea să-l aibă asupra calității serviciilor oferite cetățenilor.
Este evident că România se află într-un moment crucial de reformă, iar acțiunile care vor fi întreprinse în următoarea perioadă vor determina direcția administrației publice pentru anii următori.