Cheltuieli de consolidare obligatorii
Propune responsabilizarea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Mai mulți parlamentari PSD au depus în regim de urgență un proiect de lege care transferă în principal responsabilitatea consolidării clădirilor cu risc seismic către proprietari. Această inițiativă introduce amenzi de până la 20.000 de lei pentru cei care nu inițiază procedurile în termen de doi ani de la încadrarea imobilului în categoria de risc. Potrivit unei declarații a senatorului PSD, „este esențial să ne asigurăm că proprietarii își asumă responsabilitatea pentru siguranța locuințelor lor”.
Proiectul de lege prevede modificarea Legea 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor și a Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor. Inițiatorii subliniază că „responsabilitatea privind expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirilor aparține proprietarilor imobilelor”. Această schimbare ar putea afecta semnificativ modul în care sunt gestionate clădirile cu risc seismic în România.
În prezent, legislația permite primăriilor să se implice direct în expertizarea, finanțarea și coordonarea lucrărilor de consolidare. Conform proiectului, autoritățile locale vor avea doar atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare, fără obligația de a finanța sau executa lucrări pentru imobilele private. Această mutare ar putea genera controverse, dat fiind că responsabilizarea proprietarilor pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic poate duce la o lipsă de intervenție a autorităților.
Parlamentarii au stabilit în proiect și un termen legal pentru reabilitare, de 24 de luni de la data încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic. Nerespectarea acestei obligații ar urma să fie sancționată contravențional cu amenzi între 5.000 și 20.000 de lei. Această măsură a fost criticată de Consiliul Economic și Social (CES), care atrage atenția asupra lipsei mecanismelor de sprijin și posibilele riscuri sociale și de siguranță publică.
„Este vital ca măsurile de consolidare să fie însoțite de soluții financiare pentru proprietari, altfel ne expunem unor riscuri semnificative”, a declarat un expert în domeniu, solicitând transparență în implementarea legii. În plus, CES subliniază că riscul seismic este o problemă de siguranță publică, nu doar una individuală.
Proiectul introduce și modificări privind modul de verificare a polițelor de asigurare obligatorie a locuințelor. Controlul ar urma să fie realizat de Poliția Română și de reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar datele privind polițele ar fi transmise electronic către Ministerul Afacerilor Interne de către PAID. Această nouă responsabilitate poate genera provocări suplimentare pentru autoritățile competente, mai ales în contextul resurselor limitate disponibile.
Criticii inițiativei susțin că, fără un suport adecvat, proprietarii ar putea fi lăsați în imposibilitatea de a efectua lucrările necesare, ceea ce ar putea duce la o deteriorare a stării clădirilor și, implicit, la un risc crescut pentru locatari. De asemenea, există îngrijorări că o astfel de lege ar putea crea un precedent periculos, favorizând proprietarii care nu își asumă responsabilitățile legate de siguranța clădirilor.
În concluzie, proiectul de lege propus de PSD ar putea avea implicații semnificative asupra gestionării clădirilor cu risc seismic în România. Cu toate că inițiativa urmărește creșterea responsabilizării proprietarilor, este esențial să se asigure și mecanisme adecvate de sprijin pentru a preveni efectele negative asupra comunităților afectate.
Autoritățile ar trebui să analizeze cu atenție feedback-ul primit din partea experților și să ia în considerare posibilele modificări ale proiectului pentru a asigura o implementare eficientă și echitabilă a măsurilor propuse.