Scandal și proteste în Legislativ
Obligativitatea limbii reprezintă subiectul principal al acestui articol. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi, 7 mai 2026, în primă lectură, noul Cod de funcționare a Legislativului, o reformă controversată care a generat tensiuni considerabile în rândul deputaților. Mărul discordiei a fost introducerea obligativității ca toți deputații să folosească exclusiv limba română în ședințele plenare, măsură care a stârnit protestele fracțiunilor de opoziție. Deputata PAS Stela Macari a apărat proiectul, comentând că adversarii politici reacționează din „instincte” istorice, provocând un haos în sala de ședințe. Potrivit newsmaker.md, Macari a întrebat retoric: „De ce atâta isterie, de parcă acest regulament vă vizează doar pe voi și nu pe fiecare deputat în parte?”
Scandalul a fost amplificat de intervenția speakerului Igor Grosu, care i-a închis microfonul deputatului Alexandru Verșinin, ce a folosit un limbaj dur la adresa majorității parlamentare, descriind-o drept „mașinării de vot”. Grosu a reacționat, afirmând că intervenția lui Verșinin a fost provocatoare și a refuzat să-i mai acorde cuvântul până când acesta nu va adopta un comportament „civilizat”. Tensiunile au culminat cu părăsirea sălii de către opoziție, protestând astfel împotriva acestor măsuri.
Fostul premier Ion Chicu a acuzat majoritatea de instaurarea unui „regim dictatorial”, afirmând că dreptul de exprimare este obstrucționat. „În semn de protest pentru întreruperea dreptului deputatului de a-și exprima opinia, am părăsit sala, toată opoziția, pentru a da un semnal că democrația este în pericol”, a declarat Chicu. Acesta a subliniat că sub „paravanul frumos al integrării europene”, Republica Moldova, deja catalogată ca având un regim hibrid, se transformă într-un regim dictatorial.
Pe lângă controversa lingvistică, noul Cod de funcționare a Legislativului vizează și combaterea traseismului politic. Conform noilor reglementări, deputații care părăsesc fracțiunile cu care au intrat în Parlament nu mai pot adera la alte grupuri, rămânând neafiliați până la finalul mandatului. Această măsură are ca scop limitarea influenței structurilor politice interzise sau declarate neconstituționale, în special a celor afiliate grupării Șor.
În final, legea a fost votată de cei 52 de deputați PAS prezenți în sală, într-un climat de boicot total din partea opoziției unite. Potrivit unor analize politice, aceste măsuri pot avea un impact profund asupra stabilității politice din Moldova, având în vedere reacțiile vehemente ale opoziției și temerile legate de respectarea democrației.
În concluzie, adoptarea acestei legi ilustrează o polarizare crescută în Parlamentul Republicii Moldova, generând întrebări cu privire la viitorul democrației în țară.
Opoziția promite să continue protestele, iar viitorul acestei reforme rămâne incert, în contextul tensiunilor politice actuale și al reacțiilor din partea societății civile.