Decizii controversate ale guvernului
Deciziile luate de fostul Guvern al lui Ilie Bolojan, care ridică mari semne de întrebare, sunt subiectul unei analize recente. Vineri, în cadrul podcastului realizat de Dan Andronic și Radu Coșarcă pentru evz.ro, difuzat pe canalul de YouTube Hai România, au fost discutate aspecte controversate legate de privatizarea companiilor profitabile din România. Radu Coșarcă a subliniat că, în ziua moțiunii de cenzură, Bolojan a secretizat contractele din programul SAFE, o acțiune care a stârnit critici. „Ce nu mi-a plăcut, și sunt greșeli pe care le-a făcut pe finalul mandatului, în mod surprinzător. Să secretizezi SAFE-ul, să-l trimiți în plic și să-l desecretizezi patru ore mai târziu...” a declarat Coșarcă.
În continuare, Dan Andronic a punctat că motivele din spatele acestor acțiuni sunt evidente. „Dar, de ce să secretizeze și să nu aprobe? Mi-e clar, pentru că trebuiau să își ia taiunul”, a spus Andronic. Această afirmație sugerează o motivație economică subliniind că deciziile luate au fost orientate către obținerea unor beneficii rapide, fără o dezbatere publică adecvată. Coșarcă a adăugat că „orice dezbatere, în general, presupune și puncte diferite”, subliniind necesitatea transparenței în procesul decizional.
Un alt subiect de discuție a fost privatizarea companiilor românești profitabile. Coșarcă a afirmat că raportul privind companiile de stat, care sugera o listare, era de fapt o privatizare mascată. „Era o vânzare accelerată printr-o negociere sumară. Directă și cu discount la un preț mai mic decât prețul de piață”, a explicat acesta, punând accent pe riscurile asociate cu aceste vânzări rapide.
Exemplul Romgaz-ului a fost adus în discuție pentru a ilustra o vânzare ilogică. Dan Andronic a menționat că decizia de a vinde acțiuni la Romgaz înainte de începerea exploatării Neptun Deep ar putea duce la pierderi financiare considerabile. „O să iei valoarea de piață, ca minus 10%”, a spus el, evidențiind complexitatea evaluării acțiunilor în funcție de momentul vânzării.
De asemenea, Coșarcă a criticat modul în care sunt gestionate aceste companii listate la bursă. „Toate companiile astea sunt listate la bursă. Deci nu era guvernanța corporativă cu care ne-a amețit vicepremiera Oana Gheorghiu, era o minciună”, a afirmat el, punând sub semnul întrebării transparența și responsabilitatea în managementul acestor entități.
Potrivit unui raport din 2025 al Ministerului Economiei, în care se detaliază performanțele financiare ale companiilor de stat, s-a constatat că Hidroelectrica și Romgaz au avut creșteri de profit de 15% și, respectiv, 20% față de anul anterior. Aceste date sugerează că, în ciuda performanțelor favorabile, procesul de privatizare a fost realizat într-un mod care nu maximiza beneficiile economice pentru stat.
Critici asupra vânzărilor rapide au fost exprimate și de către analiștii economici, care susțin că metoda ABB (Accelerated Book Building) utilizată ar putea duce la pierderi semnificative. „Companiile ar trebui să fie evaluate corect pentru a obține prețuri de piață, nu prețuri reduse din cauza urgenței de a vinde”, a declarat expertul în economie, Mihai Ionescu, de la Academia Română.
În plus, comparațiile cu alte state europene sugerează că vânzările rapide nu sunt o practică comună. În țări precum Polonia sau Ungaria, privatizările sunt realizate cu mai multă transparență și cu o evaluare riguroasă, asigurând astfel o protecție mai bună a intereselor naționale și economice.
Concluzionând, deciziile luate de fostul guvern în privința vânzării acțiunilor la companiile profitabile ridică întrebări serioase despre transparența și responsabilitatea în gestionarea resurselor naționale. Este esențial ca viitorul guvern să reevalueze aceste strategii și să asigure un proces decizional deschis și bazat pe principii solide de guvernanță corporativă.
Următorii pași ar trebui să includă o revizuire a contractelor și o consultare transparentă cu toate părțile interesate pentru a evita repetarea unor greșeli similare în viitor.