Analiza lui Dăianu
Într-un interviu recent, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat problemele majore în gestionarea bugetelor de către statul român în ultimii ani. Aflat la 8 mai 2026, Dăianu a declarat: „Consiliul a avut relații corecte cu Ministerul de Finanțe. Eu am avut discuții și cu premierii (…) și am atras atenția. Am spus că nu mergem în direcția bună.” Potrivit acestuia, România a ajuns să aibă un deficit bugetar de peste 9% din PIB în 2024, o situație alarmantă care a fost agravată de crizele economice recente.
Dăianu a explicat că deficitul de peste 9% a fost rezultatul închiderii parțiale a economiei din cauza pandemiei COVID-19, care a dus la scăderea veniturilor fiscale. „Atunci, deficitul a ajuns la acel nivel întrucât economia ce fusese închisă parțial a însemnat și venituri fiscale mult mai joase. În plus, guvernul a fost obligat să ajute companii și cetățeni”, a spus el. Această situație complicată a fost amplificată de șocurile energetice și inflația crescută.
De asemenea, Dăianu a subliniat că, în ciuda creșterii veniturilor nominale, cheltuielile au rămas constante sau au crescut, ceea ce a dus la o gestionare ineficientă a bugetului. „Chiar dacă au mai crescut puțin cheltuielile, deoarece a trebuit să fie ajutată populația – dar una peste alta, bugetul ăla ar fi fost afectat în mod pozitiv, dacă ar fi existat înțelepciunea de a nu cheltui tot suplimentul de venituri fiscale rezultat din șocul inflaționist”, a afirmat el.
Referitor la cheltuielile permanente, Dăianu a precizat că acestea au crescut semnificativ, în special în ceea ce privește salariile și pensiile. „Creșterea era justificată de metehnele sistemului de pensii”, a comentat el. Întrebat despre responsabilitatea ministrului de finanțe în această situație, Dăianu a declarat că un ministru care nu este ascultat ar trebui să își prezinte demisia, subliniind importanța rolului de „gardian” al finanțelor publice.
Președintele Consiliului Fiscal a evidențiat două nereguli principale în gestionarea bugetelor în ultimii 10-15 ani. „În primul rând, n-au avut în vedere că acest 3% din PIB într-adevăr este o țintă și este bine să nu fim departe în sus de această țintă; dar este bine să creezi și spațiu fiscal”, a declarat Dăianu. El a subliniat că este esențial ca România să se îndrepte spre o colectare mai bună a veniturilor fiscale și nefiscale.
Comparând situația României cu alte state membre ale Uniunii Europene, Dăianu a remarcat că multe dintre acestea au reușit să mențină deficite mai scăzute, chiar și în vremuri dificile. Acest lucru se datorează unei gestionări financiare mai prudente și unei discipline fiscale mai riguroase. „Este bine să învățăm din lecțiile altora și să ne îmbunătățim abordarea”, a conchis Dăianu.
În concluzie, gestionarea bugetelor în România a fost marcată de o serie de erori și lipsuri de viziune pe termen lung. Președintele Consiliului Fiscal a subliniat necesitatea unei reforme profunde în modul în care sunt concepute și implementate politicile fiscale. Următorii pași ar trebui să includă o revizuire a strategiilor de colectare a veniturilor și o mai bună gestionare a cheltuielilor publice, pentru a asigura stabilitatea financiară a țării.
Pentru a urmări discuția completă despre acest subiect, vizitați emisiunea OFF The Record.