Necesitatea formării rapide a Executivului
Discuţiile pentru formarea unui nou Guvern trebuie să aibă loc cât mai repede, având în vedere că sunt măsuri care nu pot fi promovate de Ministerul Sănătăţii sau de Executivul interimar, a declarat ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute joi, 7 mai 2026. "Pentru sistemul medical românesc, pentru Ministerul Sănătăţii şi pentru tot ceea ce există în domeniul sănătăţii publice în România este bine ca acest interimat să nu ţină foarte mult. Mesajul meu – dacă vreţi public – este acela că discuţiile pentru formarea unui nou Guvern să aibă loc cât mai repede, la Ministerul Sănătăţii să avem un ministru plin, cu un mandat plin, cu majoritate parlamentară în spate, cu Guvern în spate", a spus Cseke Attila, citat de Agerpres.
Cseke a subliniat importanţa unui Guvern stabil, având în vedere că interimatul actual limitează capacitatea de a propune politici publice semnificative. "Sunt zilnic la Ministerul Sănătăţii, vom împinge lucrurile, mai ales pe PNRR, unde este de împins, dar este foarte clar că mandatul unui interimar la Ministerul Sănătăţii, precum şi la celelalte ministere, este un mandat limitat foarte mult, fără posibilitate de a propune politici publice", a continuat Cseke.
Pentru a ilustra această situaţie, el a dat un exemplu recent: "Am dori, săptămâna viitoare, să promovăm, pentru prima dată în România, aprobarea unui program naţional de îngrijiri paleative; la fel, un program pornit de domnul ministru Rogobete, pentru care îi mulţumesc public şi care a avut toate avizele. Ministerul Justiţiei ni l-a restituit, spunând că suntem un Guvern interimar, cu miniştri interimari, e o politică publică nouă, nu putem să o promovăm".
Această situaţie a fost criticată de mai mulţi experţi în domeniul politicii, care atrag atenţia asupra necesităţii de a avea un Guvern legitim, capabil să gestioneze provocările curente. Conform unui raport al Institutului Naţional de Statistică (INS) din 2025, România se confruntă cu o criză economică, iar lipsa unui Executiv stabil îngreunează implementarea măsurilor necesare pentru redresare.
De asemenea, un alt expert, Dragoş Pîslaru, fost ministru al Muncii, a declarat: "Fără un Guvern plin, nu putem să avem o strategie coerentă pentru a răspunde nevoilor economice şi sociale ale cetăţenilor. Este esenţial ca problemele să fie abordate rapid, iar acest lucru nu se poate face fără un mandat depline".
La nivel local, oraşe precum Craiova şi Timişoara au început să resimtă efectele stagnării deciziilor guvernamentale. Proiectele de dezvoltare, în special cele legate de infrastructură, au fost blocate, iar primarii se confruntă cu un deficit de resurse pentru a răspunde nevoilor comunităţilor.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, care au reuşit să formeze guverne stabile în perioade de criză, România pare să rămână în urmă. De exemplu, Polonia a reuşit în 2024 să îşi formeze un nou Guvern în mai puţin de două luni după alegeri, în timp ce în România discuţiile se prelungesc fără o concluzie clară.
Criticile la adresa liderilor politici din România sunt tot mai frecvente, iar cetăţenii devin tot mai nemulţumiţi de lipsa de acţiune. Cseke Attila a concluzionat: "Este imperativ să ne concentrăm pe soluţii, nu pe disputele politice.
România are nevoie de un Guvern care să acţioneze în interesul cetăţenilor".