Controverse legate de Năstase
Guvernul României are pe agenda ședinței din această vineri, 8 mai 2026, un proiect de Hotărâre privind retragerea statutului de utilitate publică recunoscut Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale, înființată de Adrian Năstase în 2002. Ministerul Afacerilor Externe, inițiatorul acestui proiect, a declarat că analiza activității asociației a arătat că aceasta nu mai îndeplinește criteriile necesare pentru menținerea statutului. "Asociația nu mai comunică rapoartele de activitate și bilanțurile anuale așa cum este stipulat în reglementările în vigoare", a menționat un oficial din cadrul ministerului.
Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale a fost fondată de personalități importante, printre care Mircea Geoană și Mugur Isărescu, având ca scop dezvoltarea activităților științifice în domeniul dreptului internațional și al relațiilor diplomatice. Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 664 din 20 iunie 2002, statutul de utilitate publică a fost acordat acestei asociații, care are sediul pe Șoseaua Kiseleff, nr. 47, un loc emblematic pentru activitățile de acest tip.
Conform notei de fundamentare a proiectului de hotărâre, evaluarea activității asociației a scos la iveală faptul că ultima raportare a fost efectuată în anul 2019. Această situație contravine cerințelor stipulate de O.G. nr. 26/2000, care reglementează statutul de utilitate publică. "Deși asociația a avut un început promițător, în ultimii ani activitatea sa a stagnat, ceea ce a dus la o scădere a relevanței ei în peisajul societății civile românești", a afirmat un expert în politici publice, Dr. Elena Popescu de la Universitatea din București.
Statutul de „utilitate publică” oferă organizațiilor neguvernamentale avantaje semnificative, inclusiv un plus de credibilitate și acces la resurse publice. Totuși, se pare că asociația lui Năstase nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru menținerea acestui statut. Conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 2023-2024, au fost identificate mai multe organizații care nu respectă cerințele legale, iar retragerea statutului este un pas necesar pentru a asigura transparența și responsabilitatea în sectorul ONG-urilor.
În trecut, Adrian Năstase a fost condamnat pentru corupție, fiind lider al PSD și premier al României între 2000 și 2004. În 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la doi ani de închisoare în cazul „Trofeul Calității”, iar în 2014 a primit o sentință de patru ani în „dosarul Zambaccian”. După eliberare, Năstase s-a concentrat pe activități academice și pe conducerea Fundației Europene Nicolae Titulescu, unde continuă să promoveze relațiile cu țări precum China și Rusia.
Criticii acțiunilor sale recente subliniază că apropierea de regimurile autoritare ale Chinei și Rusiei ridică semne de întrebare privind integritatea și valorile promovate de asociațiile pe care le conduce. Istoricul Ștefăniță Radu a remarcat că retragerea statutului de utilitate publică este parte a unei mutări mai ample, în care Adrian Năstase ar fi principalul actor, având în vedere că a cedat bunuri de patrimoniu statului în trecut. "Este o situație paradoxală, în care Năstase, ca prim-ministru, a cedat bunuri către fundația pe care o conducea, ceea ce sugerează o confuzie de interese", a declarat Radu.
Această situație aduce în discuție nu doar activitatea asociației, ci și impactul pe care aceste organizații îl au asupra resurselor publice. De exemplu, statul român cheltuie miliarde de lei anual pentru susținerea a peste 1400 de asociații și instituții, multe dintre ele având un impact limitat asupra comunității. În acest context, retragerea statutului de utilitate publică al asociației lui Năstase ar putea fi un semnal că autoritățile române doresc să restrângă cheltuielile și să se asigure că organizațiile primesc recunoaștere doar pe baza performanțelor reale.
În concluzie, retragerea statutului de utilitate publică al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale, fondată de Adrian Năstase, subliniază nevoia de transparență și de evaluare constantă a activității ONG-urilor în România. Această măsură ar putea deschide calea pentru o reformă mai amplă în sectorul ONG-urilor, asigurând că doar organizațiile care îndeplinesc standardele necesare beneficiază de sprijinul statului.
Următorii pași implicați în acest proces vor include dezbateri publice și evaluări ale altor organizații care beneficiază de statutul de utilitate publică.