Atacuri prorușilor asupra instituțiilor
România a fost ținta hackerilor proruși, care au efectuat peste 8.800 de atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului în lunile martie și aprilie 2026, conform unei declarații a ministrei de Externe, Oana Țoiu. Aceste atacuri au vizat site-uri esențiale și infrastructuri IT, inclusiv Parlamentul României, Bursa de Valori București, Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Externe, pe platforma de solicitare a vizelor. „Am avut, pe parcursul lunii martie și la începutul lunii aprilie, peste 8.800 de puncte de atac asupra unor site-uri esențiale, astfel că vom avansa în direcția unor posibile sancțiuni împotriva atacurilor hibride”, a declarat Oana Țoiu, subliniind gravitatea situației.
În acest context, România va organiza un seminar NATO privind amenințările hibride în toamna acestui an, la București. „Am decis să găzduim acest seminar pentru a putea avea o coordonare mai bună atât cu NATO, cât și în cadrul Uniunii Europene, în ceea ce privește modul în care analizăm, coordonăm și răspundem la acest tip de interferențe hibride”, a adăugat ministra. Acest seminar va avea loc pe 15 și 16 octombrie 2026 și se va concentra asupra soluțiilor de apărare a democrației și infrastructurii critice.
România este deja gazda Centrului Cyber al Uniunii Europene (ECCC), o platformă strategică pentru cooperarea dintre UE și NATO în domeniul securității cibernetice. „Din această poziție, putem facilita convergența strategică dintre UE și NATO pe acest domeniu”, a afirmat Oana Țoiu. Aceasta a subliniat importanța unei reacții unite în fața amenințărilor hibride, având în vedere intensificarea atacurilor cibernetice.
Potrivit datelor din raportul Agenției Naționale de Securitate Cibernetică (ANCS), atacurile cibernetice asupra instituțiilor publice au crescut cu 25% în primul trimestru din 2026 comparativ cu anul anterior, ceea ce reflectă o tendință alarmantă în domeniul securității cibernetice. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a raportat o creștere semnificativă a incidentelor legate de atacurile DDoS, care afectează funcționarea site-urilor guvernamentale.
În ceea ce privește impactul local, atacurile au avut consecințe directe asupra funcționării instituțiilor esențiale. De exemplu, Bursa de Valori București a fost temporar afectată, ceea ce a generat îngrijorări în rândul investitorilor. De asemenea, Ministerul Transporturilor a raportat dificultăți în procesarea solicitărilor de licențe din cauza atacurilor asupra infrastructurii IT.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu un nivel de risc crescut. Conform unui raport Eurostat din 2026, țara noastră ocupă locul al treilea în UE în ceea ce privește numărul de atacuri cibernetice raportate, după Polonia și Estonia. Aceasta subliniază necesitatea unei colaborări strânse între statele membre pentru a combate aceste amenințări.
Criticii avertizează că, deși măsurile de securitate sunt esențiale, este nevoie de o abordare mai integrată care să cuprindă educația cibernetică pentru cetățeni și întreprinderi. Expertul în securitate cibernetică, Dr. Mihai Vasile de la Universitatea Politehnica din București, a declarat: „Fără o educație adecvată, cetățenii și companiile vor continua să fie vulnerabili la atacuri, indiferent de măsurile tehnice implementate.”
În concluzie, atacurile cibernetice recente evidențiază vulnerabilitățile cu care se confruntă România în fața amenințărilor hibride. Este crucial ca autoritățile să continue să dezvolte strategii eficiente de apărare și să colaboreze cu partenerii internaționali.
Seminarul NATO din toamnă va reprezenta un pas important în această direcție, dar o abordare pe termen lung, care include educația și conștientizarea, este esențială pentru a proteja democrația și infrastructurile critice ale țării.