Organizații civice cer investigații la Harvard și Princeton

Opt organizații civice din România au lansat un demers public prin care solicită Universităților Harvard și Princeton investigații disciplinare legate de apariția unor academicieni în dosarele Epstein, în contextul unor informații apărute în documente oficiale și investigații jurnalistice recente. Acestea cer transparentizarea relației dintre mediul academic românesc și rețeaua Epstein, potrivit unui comunicat de presă.

Contextul inițiativei pornește din România, unde Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă” a cerut Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași retragerea titlului de Doctor Honoris Causa acordat în 2010 profesorului Martin Nowak, descris drept „un apropiat demonstrat al lui Epstein”. Deși universitatea a început o analiză, organizațiile afirmă că „până în acest moment nu au primit un răspuns oficial”.

Pe 4 mai 2026, cele opt organizații au trimis o petiție către Universitatea Princeton, cerând „inițierea unei investigații disciplinare publice” și plasarea profesoarei Corina Tarniță în concediu administrativ pe durata anchetei. Documentul subliniază că numele acesteia „apare de cel puțin 344 de ori în cele mai recente dosare DOJ” și că relația documentată cu Epstein s-a desfășurat pe mai mulți ani după condamnarea acestuia. Totuși, autorii petiției precizează explicit că „dosarele publice nu conțin dovezi că [Tarniță] a fost conștientă sau a participat la activități criminale”, motivând solicitarea prin „modelul de comportament nedeclarat” și lipsa unei evaluări instituționale.

În martie 2026, inițiatorii campaniei au solicitat Universității Alexandru Ioan Cuza retragerea distincției acordate lui Martin Nowak, invocând regulamentul intern al instituției, care permite retragerea distincțiilor în cazuri de încălcare gravă a eticii. Petre-Daniel Tîrziu, cofondator al grupului „În Stradă”, a comentat: „În timp ce Harvard reacționează și se implică, universitatea ieșeană preferă să tacă?”. Aceste declarații evidențiază presiunea asupra instituțiilor academice românești de a reacționa în fața unor acuzații grave.

Corina Tarniță este o figură proeminentă în mediul academic american, având o carieră impresionantă, începându-și parcursul la Colegiul Național Frații Buzești din Craiova. Acesta a inclus studii la Harvard, unde a obținut titlul de doctor în 2009, și o carieră de succes ca profesoară la Universitatea Princeton, specializată în ecologie și biologie evoluționistă. Cu toate acestea, numele său este legat de scandalul Epstein, având mențiuni în documentele publicate de Departamentul de Justiție al SUA în ianuarie 2026.

Deși documentele nu indică implicarea penală a Corinei Tarniță, ele arată că aceasta a primit plăți semnificative, de aproximativ 30.000 de euro, de la Epstein, inclusiv o tranșă de 10.000 de euro destinată unei persoane din România. Conținutul mesajelor care fac referire la aceste plăți nu oferă dovezi privind o eventuală implicare a Tarniței în activități ilegale, dar ridică întrebări cu privire la natura relației sale cu Epstein.

Scandalul Epstein a avut un impact profund asupra mediului academic global, generând discuții despre etica relațiilor dintre personalitățile academice și indivizi controversați. Jeffrey Epstein a fost condamnat în 2008 pentru infracțiuni sexuale și arestat din nou în 2019 pentru trafic de minori, murind în detenție în aceleași circumstanțe considerate oficial sinucidere. Documentele care au apărut ulterior au scos la iveală o rețea complexă de relații cu personalități influente din diverse domenii.

Pentru a răspunde preocupărilor publice, organizațiile civice solicită acum ca universitățile să își revizuiască politicile interne și să asigure transparență în ceea ce privește legăturile dintre academicieni și rețelele controversate. De asemenea, ele promovează ideea că o evaluare independentă a relațiilor dintre mediul academic și rețelele de influență ar putea ajuta la prevenirea viitoarelor scandaluri.

În concluzie, cererile organizațiilor civice subliniază necesitatea unei acțiuni rapide din partea universităților pentru a aborda aceste probleme delicate. Rămâne de văzut cum vor reacționa Harvard și Princeton la aceste solicitări și ce măsuri vor fi luate pentru a asigura integritatea mediului academic.

Într-o lume în care etica și responsabilitatea sunt din ce în ce mai importante, este esențial ca instituțiile de învățământ să răspundă cu seriozitate la aceste acuzații.