Ce urmează după demiterea premierului Bolojan

După demiterea premierului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, Constituția României (în special Articolele 110, 85 și 103) trasează un parcurs procedural clar pentru formarea unui nou executiv. Președintele devine actorul central. Nicușor Dan și-a scurtat de altfel vizita în Armenia pentru a reveni la București.

În momentul în care moțiunea de cenzură este adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor, Guvernul este considerat demis. Premierul și miniștrii rămân în funcție doar pentru îndeplinirea actelor necesare administrării treburilor publice, fără a putea emite ordonanțe sau proiecte de legi noi, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Conform Articolului 103, Președintele României trebuie să convoace partidele parlamentare pentru consultări. Este posibil ca aceste consultări să fie organizate chiar în cursul zilei de marți. Președintele consultă toate partidele reprezentate în Parlament, deoarece nu există un partid care să dețină singur 50% din mandate.

După consultări, Președintele desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru. Rămâne de văzut din ce partid va desemna Nicușor Dan un candidat pentru funcția de premier și cu ce variante se vor duce partidele la Cotroceni. Candidatul desemnat are sarcina de a negocia cu partidele politice pentru a obține susținerea parlamentară necesară. El trebuie să își alcătuiască o echipă (lista miniștrilor) și un Program de Guvernare. De notat că președintele nu îl poate propune premier pe Ilie Bolojan după ce acesta a fost dărâmat prin moțiune de cenzură, potrivit unei decizii a Curții Constituționale.

În termen de 10 zile de la desemnare, candidatul la funcția de Prim-ministru solicită votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Are loc o ședință comună a Camerei Deputaților și a Senatului. Pentru a fi învestit, Guvernul are nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor (50% + 1 din numărul total al parlamentarilor).

Constituția prevede un mecanism de siguranță pentru a evita blocajele, dar și praguri stricte pentru alegeri anticipate: Dacă prima propunere cade la vot, Președintele poate desemna o a doua persoană. Dizolvarea Parlamentului (Art. 89): „Președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.” Este un scenariu foarte puțin probabil.

Cei mai mulți parlamentari de la toate partidele nu vor accepta să-și încheie mandatul după un an de funcționare fără să aibă garanția că-l vor obține pe următorul.