Despăgubiri record în România
Jurnalistul Victor Ciutacu a anunțat luni, 4 mai 2026, că a pierdut în primă instanță procesul intentat de Asociația „Dăruiește Viață”, precum și de fondatoarele acesteia, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu. Potrivit acestuia, instanța a stabilit despăgubiri considerate record pentru un proces de calomnie în România, suma totală depășind pragul de un milion de lei. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Într-o postare publică, Victor Ciutacu a detaliat sumele pe care ar urma să le achite dacă hotărârea va fi menținută în instanțele superioare. Acesta susține că obligațiile financiare sunt împărțite între el, postul România TV și alți jurnaliști implicați în speță. „Voi avea de dat, în solidar cu România TV, dacă sentința rămâne definitivă, 500.000 lei organizației non-guvernamentale și câte 250.000 lei celor două doamne, plus cheltuieli de judecată (peste 200.000 euro)”, a scris jurnalistul.
În același dosar sunt vizați și colegii săi Ioan Korpos și Liviu Alexa, în timp ce Iosefina Pascal ar fi primit o sancțiune financiară semnificativ mai mică. Victor Ciutacu a criticat nivelul despăgubirilor stabilite de instanță, susținând că acestea depășesc practica obișnuită din litigiile de presă din România. El a comparat decizia cu alte cauze similare, în care sumele acordate au fost semnificativ mai mici. „În practica judiciară din România se cer, de regulă, daune mari și, în caz de câștig, se oferă despăgubiri simbolice sau cât să usture, dar nu cât cere solicitantul. Excepțiile sunt extrem de rare”, a scris Ciutacu.
Jurnalistul a făcut referire și la alte procese în care avocata Nicoleta Popescu ar fi obținut despăgubiri importante, inclusiv 200.000 de euro de la Antena 3 pentru Laura Codruța Kovesi și peste 600.000 de euro în acest dosar. Ciutacu a atras atenția și asupra momentului în care a fost pronunțată și comunicată hotărârea. Potrivit acestuia, decizia a fost pronunțată pe 30 aprilie și comunicată pe 4 mai, imediat după Ziua Mondială a Libertății de Exprimare. Jurnalistul a făcut trimitere și la raportul anual privind libertatea presei, sugerând că anumite procese sunt tratate diferit în evaluările internaționale. El a subliniat că, deși România este uneori menționată ca exemplu negativ în cazuri de acest tip, situația din dosarul său nu apare în astfel de analize. „Probabil că noi suntem considerați mai puțin sperioși”, a concluzat Ciutacu.
Hotărârea instanței nu este definitivă, iar jurnalistul a anunțat deja că va formula apel împotriva deciziei. Reacția lui Victor Ciutacu a fost rapidă, el precizând că sentința a fost pronunțată în secret și că va contesta decizia. Pe rețelele sociale, acesta a menționat că este îngrijorat de cenzura care s-ar putea instala prin intermediul sentințelor judecătorești. „Nu vreau să trăiesc într-o țară în care cenzura se instaurează, fie și pe căi economice, prin sentințe judecătorești. Și o să fac tot ce îmi stă în putință să nici nu se întâmple asta”, a declarat Ciutacu.
Această situație subliniază provocările cu care se confruntă jurnaliștii în România, mai ales în contextul libertății presei. De asemenea, ridică întrebări despre echitatea sistemului judiciar și despre modul în care sunt tratate cazurile de calomnie în comparație cu alte tipuri de litigii. Este esențial ca jurnaliștii să aibă un cadru legal care să le protejeze libertatea de exprimare și să le permită să desfășoare investigații fără teama de represalii financiare.
Așadar, rămâne de văzut cum va evolua această situație în instanțele superioare și ce impact va avea asupra libertății presei în România în viitor.