Deficitul bugetar s-a redus semnificativ
Ministerul finanțelor: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Potrivit datelor aferente primului trimestru din 2026, prezentate luni de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar s-a redus semnificativ, până la 21 de miliarde de lei, față de 43,6 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 1,25% din PIB. Ca pondere în economie, deficitul a coborât la 1,03% din PIB, de la 2,28% în martie 2025. Veniturile bugetare au crescut cu 12,3%, până la 158,76 miliarde lei, susținute în special de încasările din TVA, impozitul pe venit și taxele pe proprietate. În același timp, cheltuielile totale au scăzut nominal cu 2,8%, reflectând un control mai strict al utilizării resurselor publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România se află pe o „traiectorie de stabilizare”, subliniind însă că menținerea acestor progrese depinde de un cadru economic și politic stabil. „Rezultatele obținute în ultimele luni arată că măsurile de corecție încep să producă efecte și că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante — reducerea deficitului, revenirea investițiilor și stabilizarea dezechilibrelor externe — însă aceste câștiguri rămân sensibile la evoluțiile interne. Menținerea unui cadru stabil și predictibil este esențială pentru a consolida aceste rezultate și pentru a evita riscurile asociate unei perioade de incertitudine”, a declarat ministrul.
Pe partea externă, deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm mult mai redus (3,4%, față de 34,4% în 2024), în timp ce deficitul comercial s-a diminuat ușor, cu 1,4%. Evoluțiile indică începutul unui proces de reechilibrare, pe fondul temperării consumului și al consolidării fiscale. Un semnal important vine și din zona investițiilor străine directe, care au crescut cu peste 45% în 2025, până la aproximativ 8,1 miliarde euro, după doi ani de scăderi consecutive. Tendința pozitivă s-a menținut și în primele luni din 2026.
În ceea ce privește investițiile publice, datele arată o schimbare de structură. Finanțările din fonduri europene și PNRR au crescut cu circa 12,7%, în timp ce investițiile din surse naționale s-au redus semnificativ, pe fondul plăților excepționale efectuate în 2025 și al întârzierilor bugetare de la începutul anului. Per ansamblu, autoritățile apreciază că modelul economic începe să se reorienteze de la consum alimentat de deficit către investiții, producție și utilizarea fondurilor europene, o schimbare considerată esențială pentru o creștere sustenabilă. Ministerul Finanțelor avertizează însă că aceste progrese rămân sensibile la evoluțiile interne și externe, subliniind importanța continuării reformelor și a menținerii stabilității economice pentru consolidarea tendinței de echilibrare.
În contextul acestor progrese, unele voci critice pun la îndoială sustenabilitatea creșterii PIB-ului, întrebându-se dacă aceasta nu este influențată de o inflație persistentă. De exemplu, economistul Ionuț Dumitru, de la Raiffeisen Bank, a subliniat că „creșterea PIB-ului trebuie analizată în contextul inflației, altfel riscă să fie o statistică fără substanță”. Această opinie subliniază necesitatea de a evalua nu doar cifrele brute, ci și condițiile economice în care acestea sunt generate, având în vedere că inflația a fost de aproximativ 10% în 2025.
Acest aspect ridică întrebări cu privire la viabilitatea pe termen lung a stabilizării economice, având în vedere că o inflație ridicată poate eroda puterea de cumpărare și încurca planurile de investiții. De asemenea, expertul fiscal Cristian Păun a adăugat că „fără măsuri eficiente de combatere a inflației, progresele economice pot fi temporare și pot fi afectate de volatilitatea piețelor externe”.
Aceste critici sugerează că, în ciuda indicatorilor economici favorabili, România trebuie să rămână vigilentă și să acționeze proactiv pentru a menține stabilitatea pe termen lung.