Moțiune de cenzură în Parlament
Pentru prima dată după cinci ani, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan are șanse să fie adoptată. Potrivit unui comunicat oficial, PSD, AUR și grupul parlamentar PACE au depus o moțiune împotriva Executivului, după ce social-democrații s-au retras din coaliția de guvernare. Moțiunea, depusă săptămâna trecută, a strâns peste 250 de semnături, fiind necesare 233 de voturi pentru a demite guvernul. Aceasta urmează să fie dezbătută și votată marți, 5 mai 2026. „Noi dorim să readucem încrederea cetățenilor în politica românească”, a declarat liderul PSD, Marcel Ciolacu, într-o conferință de presă.
Din 1990 până în prezent, au fost depuse aproximativ 52 de moțiuni de cenzură, dintre care doar șase au fost adoptate. Ultima moțiune care a dus la demiterea unui guvern a fost în 2021, împotriva Guvernului Cîțu. Guvernele Boc, atât primul cât și al doilea, dețin recordul cu 10 moțiuni depuse, dintre care una a fost reușită. De asemenea, PSD a avut doar două guverne demise prin moțiune: Guvernul Grindeanu (2017) și Guvernul Dăncilă (2019).
În perioada 2008-2012, PD-L a depus 11 moțiuni, iar în 2009, Guvernul Boc a fost demis prin moțiunea „11 pentru România”, sprijinită de PSD, PNL și UDMR. Aceasta a marcat începutul unei serii de instabilități politice, în care coalițiile de guvernare s-au schimbat frecvent. Tensiunile din interiorul coaliției între PD-L și PSD au dus la o instabilitate politică accentuată, culminând cu demiterea lui Boc.
După criza economică din 2010, Guvernul Boc II a implementat măsuri de austeritate, ceea ce a dus la proteste masive și la demisia acestuia în 2012. În locul său, Mihai Răzvan Ungureanu a fost desemnat premier, dar a fost demis prin moțiune de cenzură în aceeași an. Aceasta a dus la instaurarea Guvernului Ponta, care a avut o legitimare puternică după alegerile din 2016.
Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură în 2019, iar fluctuațiile politice au continuat cu ascensiunea PNL și moțiunile depuse împotriva Guvernului Orban. În februarie 2020, PNL a fost demis, iar Florin Cîțu a preluat conducerea în urma unei guvernări instabile.
Conform articolului 113 din Constituția României, moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al parlamentarilor, iar votul se face cu majoritatea deputaților și senatorilor. Dacă moțiunea este adoptată, guvernul este demis, iar acest lucru are implicații semnificative pentru stabilitatea politică din România. Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a asigura o tranziție lină și pentru a evita o criză politică.
În concluzie, votul de marți va fi decisiv pentru viitorul Guvernului Bolojan și va determina direcția politică a României în următoarea perioadă. Într-un context de instabilitate economică și socială, este crucial ca liderii politici să acționeze responsabil și să prioritizeze interesele cetățenilor.
Următorii pași vor depinde de rezultatul votului și de reacțiile partidelor politice implicate în acest proces.