Tensiuni crescute în capitala Rusiei
Drone ucrainene reprezintă subiectul principal al acestui articol. O dronă ucraineană a lovit o clădire din zona străzii Mosfilmovskaya, în vestul Moscovei, a anunțat primarul orașului, Serghei Sobianin, pe 4 mai 2026. „Nu există victime. Serviciile de urgență lucrează la locul incidentului”, a scris el pe canalul de Telegram. Potrivit publicației Mash, drona a lovit complexul rezidențial „Dom na Mosfilmovskoi” în jurul orei 1:00 noaptea. Impactul a distrus pereții a trei camere dintr-un apartament situat la etajul 36, iar o parte a fațadei s-a prăbușit peste o mașină parcată în apropiere. Fragmente de sticlă și resturi de pereți s-au împrăștiat pe o rază de zeci de metri. Conform calculelor Astra, distanța dintre clădirea avariată și Kremlin este de aproximativ 6 km.
Sobianin a declarat ulterior că forțele de apărare antiaeriană au interceptat încă două drone care se îndreptau spre Moscova. Detalii suplimentare despre locul în care au fost doborâte nu au fost oferite, însă specialiștii serviciilor de urgență continuă să lucreze la locul prăbușirii resturilor. Ministerul Apărării al Federației Ruse a raportat că, în noaptea precedentă, PVO a „interceptat și distrus” 117 drone ucrainene de tip avion, observate nu doar deasupra Moscovei, ci și în regiunile Astrakhan, Belgorod, Voronej, Volgograd, Kaluga și Kursk.
Pe fondul atacului aerian, Rosaviatsia a restricționat activitatea aeroporturilor din Penza, Saratov, Ulyanovsk, Samara și Orenburg. Aeroporturile din Moscova, Vnukovo, Domodedovo și Sheremetyevo, au operat conform programului stabilit, deși au fost afectate de aceste atacuri. Cu o zi înainte, pe 3 mai, dronele ucrainene au atacat și alte zone din Moscova, iar primarul a anunțat că au fost doborâte opt drone. Primul atac a fost raportat la ora 01:00, iar ultimele două au fost interceptate în jurul orei 18:00, ceea ce a dus la suspendarea zborurilor la aeroporturile Vnukovo și Sheremetyevo.
Forțele Armate ale Ucrainei (FAU) au intensificat atacurile asupra capitalei ruse cu câteva zile înainte de parada Victoriei din 9 mai. De asemenea, Ministerul Apărării al Federației Ruse a declarat că, pentru prima dată din 2007, nu va desfășura echipamente militare în cadrul paradei, care va avea loc într-un „format redus” din cauza „situației operative” și a „amenințării teroriste” din partea Kievului. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a subliniat aceste aspecte, ceea ce a generat speculații cu privire la securitatea evenimentului.
Într-o conversație recentă cu președintele SUA, Donald Trump, Vladimir Putin a propus declararea unui armistițiu pe 9 mai. În replică, liderul ucrainean, Vladimir Zelenski, a cerut o încetare a focului pe termen lung, nu doar pentru a permite desfășurarea paradei militare la Moscova. Aceste evenimente subliniază escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Ucraina și impactul pe care conflictul l-a avut asupra securității naționale ruse.
Pe fondul acestor atacuri repetate, autoritățile ruse au reacționat prin întărirea măsurilor de securitate în capitală. Se estimează că au fost aduse sisteme de apărare aeriană „Buk” și S-400 „Triumf” din Kazan și Groznîi, iar barajele rutiere au fost instalate pentru a proteja zonele sensibile. De asemenea, se preconizează că urmează să fie suspendate conexiunile mobile în perioada desfășurării paradei. Unele surse susțin că Piața Roșie este împânzită cu plase antidronă, deși aceste informații nu au fost confirmate.
Rusia continuă să bombardeze Ucraina, vizând infrastructuri esențiale de la începutul invaziei sale la scară largă din februarie 2022. Ca răspuns, armata ucraineană a intensificat atacurile asupra țintelor din Rusia, în special asupra instalațiilor militare și infrastructurii de hidrocarburi, pentru a diminua capacitățile de război ale Moscovei.
Aceste acțiuni reflectă o escaladare a conflictului și o adaptare a strategiilor de război din partea ambelor părți, cu consecințe semnificative pentru securitatea regională și internațională.