Impact economic și militar
Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a declarat că alianța "lucrează cu SUA pentru a înțelege detaliile deciziei lor", scrie BBC. Întrebat sâmbătă seara despre retragerea trupelor, Donald Trump a spus: "Vom reduce considerabil, și vom reduce mult mai mult decât 5.000". Decizia Washingtonului vine după ce președintele Donald Trump l-a criticat pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a spus că SUA au fost "umilite" de negociatorii iranieni în războiul în curs. Prezența militară americană în Germania, în prezent de peste 36.000 de militari activi, este de departe cea mai mare din Europa, comparativ cu aproximativ 12.000 în Italia și 10.000 în Marea Britanie. Anul trecut, Washingtonul a decis să reducă prezența militară și în România, ca parte a planului lui Trump de a muta accentul angajamentului militar american din Europa către regiunea Indo-Pacifică. Există acum îngrijorări tot mai mari în cadrul alianței NATO, formată din 32 de state, că această ultimă decizie a SUA ar putea slăbi organizația. "Cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice nu sunt inamicii externi, ci dezintegrarea continuă a alianței noastre. [...] Trebuie să facem tot ce este necesar pentru a inversa această tendință dezastruoasă", a avertizat premierul polonez Donald Tusk. Doi parlamentari americani de rang înalt din Partidul Republican al lui Trump au declarat că sunt "foarte îngrijorați de decizia de a retrage o brigadă americană din Germania". "În loc să retragem complet forțele de pe continent, este în interesul SUA să mențină un factor de descurajare puternic în Europa", au spus senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care conduc comisiile pentru servicii armate din Senat și Camera Reprezentanților. Într-un interviu acordat DPA, Boris Pistorius a mai spus că Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate și că Berlinul va colabora mai strâns cu aliații de pe continent. "Germania este pe drumul cel bun", a spus el, subliniind că țara și-a majorat semnificativ cheltuielile militare în ultimii ani. Trump a acuzat anterior Germania că este „restantă” deoarece cheltuielile sale militare erau mult sub ținta NATO de 2% din PIB. Însă situația s-a schimbat radical sub guvernul Merz, Germania fiind acum estimată să cheltuiască 105,8 miliarde de euro pentru apărare în 2027. În total, cheltuielile de apărare ale Germaniei sunt prognozate să ajungă la 3,1% din PIB, luând în calcul și alte fonduri, inclusiv ajutorul continuu acordat Ucrainei în războiul cu trupele ruse invadatoare. Într-o postare pe X, Allison Hart a spus că decizia SUA de a retrage trupe din Germania „subliniază nevoia ca Europa să continue să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea noastră comună”. "Vedem deja progrese după ce aliații au convenit să investească 5% din PIB la summitul NATO de la Haga de anul trecut", a adăugat ea. Ultimul conflict verbal dintre Trump și Merz a fost declanșat de comentariile cancelarului german făcute luni. Merz le-a spus studenților că "americanii nu au, în mod clar, nicio strategie": "Iranienii sunt evident foarte pricepuți la negociere sau, mai degrabă, la a nu negocia, lăsându-i pe americani să meargă până la Islamabad și apoi să plece fără niciun rezultat", a spus el. Merz a adăugat că "întreaga națiune" este "umilită" de Iran. Ca răspuns, Trump a scris pe platforma sa Truth Social că Merz consideră "în regulă ca Iranul să aibă o armă nucleară" și că "nu știe despre ce vorbește". Acest schimb de replici a fost urmat rapid de anunțul retragerii trupelor americane. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a spus că ordinul a venit de la secretarul apărării Pete Hegseth. "Ne așteptăm ca retragerea să fie finalizată în următoarele șase până la douăsprezece luni", a adăugat acesta. Trump, un critic de lungă durată al NATO, și-a atacat aliații pentru refuzul de a participa la operațiuni pentru redeschiderea Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul petrolului. Iranul a limitat sever traficul prin această zonă, ca reacție la loviturile SUA și Israelului începute pe 28 februarie. De asemenea, SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene din Golf.
Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, anunţată de preşedintele SUA, Donald Trump, va avea un impact devastator asupra comunităţilor care găzduiesc baze americane, a declarat duminică pentru dpa primarul oraşului Ramstein-Miesenbach, Ralf Hechler. Pentagonul nu a anunţat încă ce baze vor fi afectate de retragere, dar Hechler a explicat că mişcarea, venită după criticile formulate de cancelarul german Friedrich Merz la adresa războiului din Iran la începutul acestei săptămâni, ar avea un impact „dezastruos” dacă oraşul Ramstein-Miesenbach este afectat. Oraşul din sud-vestul Germaniei găzduieşte baza aeriană Ramstein, sediul Forţelor Aeriene Americane în Europa. Incluzând familiile care s-ar muta odată cu trupele, retragerea ar putea afecta până la 12.000 de persoane, a explicat el. Municipalitatea întreţine infrastructura pentru a deservi numărul mare de rezidenţi americani. „Dacă o mare parte ar pleca definitiv, ar fi o lovitură economică dureroasă”, a avertizat el. În municipalitatea Ramstein-Miesenbach, situată chiar lângă imensa bază a Forţelor Aeriene ale SUA, locuiesc aproape 8.000 de americani cu familiile lor. „Încă suferă şi astăzi. Odată ce puterea economică a dispărut, de obicei nu se mai întoarce”, a mai spus el. Impactul economic al prezenţei militare americane în Ramstein se ridică la peste 2 miliarde de dolari pe an şi include salariile, chiriile şi contractele pentru firmele locale.
Alte oraşe din regiune de unde trupele americane s-au retras după sfârşitul Războiului Rece nu şi-au revenit niciodată după această lovitură, a avertizat Hechler.