Ocolirea blocajului digital
O rețea clandestină care introduce tehnologie Starlink în Iran încearcă să ocolească una dintre cele mai extinse blocări ale internetului impuse de autoritățile de la Teheran. „Dacă măcar o singură persoană în plus reușește să aibă acces la internet, consider că a meritat”, spune Sahand, un bărbat iranian care vorbește în afara țării și a cărui identitate a fost modificată pentru protecția sa. Vizibil tensionat, el explică modul în care face parte dintr-o rețea secretă implicată în introducerea ilegală în Iran a echipamentelor de internet prin satelit, interzise de legislația locală, relatează BBC.
Sahand spune că se teme pentru siguranța familiei sale și a contactelor rămase în Iran. „Dacă regimul ar afla cine sunt, cei cu care am legături acolo ar putea plăti prețul”, afirmă el. De peste două luni, Iranul se află într-o formă de „întuneric digital”, în contextul uneia dintre cele mai lungi întreruperi naționale de internet documentate la nivel global. Actuala blocare a început după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel la 28 februarie. Înainte de aceasta, accesul fusese parțial restabilit pentru doar o lună, după o altă oprire a internetului în ianuarie, în timpul unei reprimări violente a protestelor anti-regim.
Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), peste 6.500 de protestatari au fost uciși și aproximativ 53.000 arestați. Autoritățile iraniene susțin că întreruperea internetului are motive de securitate, invocând riscuri legate de spionaj, supraveghere și atacuri cibernetice. Terminalele Starlink pe care Sahand afirmă că le trimite în Iran sunt considerate una dintre cele mai eficiente metode de a ocoli blocajele digitale. Echipamentele, produse de compania SpaceX a lui Elon Musk, se conectează la o rețea de sateliți și permit acces la internet independent de infrastructura controlată de stat.
Potrivit lui Sahand, mai mulți utilizatori pot accesa simultan un singur terminal. El descrie o operațiune complexă de achiziție și transport ilegal al echipamentelor peste granițe, fără a oferi detalii. Spune însă că a trimis cel puțin o duzină de dispozitive în Iran din luna ianuarie și că rețeaua caută noi modalități de a extinde livrările. Organizația Human Rights Watch a estimat anterior că în Iran ar putea exista zeci de mii de terminale Starlink, iar activiștii cred că numărul a crescut. SpaceX nu a răspuns solicitărilor BBC pentru comentarii.
În 2025, parlamentul iranian a adoptat o lege care prevede pedepse de până la doi ani de închisoare pentru utilizarea sau vânzarea echipamentelor Starlink. În cazul importului sau distribuției a peste 10 dispozitive, pedepsele pot ajunge la 10 ani. Mass-media apropiată statului a relatat mai multe arestări legate de aceste echipamente, inclusiv cazuri de cetățeni străini acuzați de import ilegal și spionaj. În ciuda riscurilor, piața neagră pentru Starlink continuă să existe, inclusiv prin canale online precum un grup Telegram în limba persană.
Iranul are o lungă istorie de control al fluxului informațional, combinând propaganda oficială cu restricții asupra platformelor internaționale. În timpul protestelor recente, chiar și în condiții de blocare a internetului, imagini și relatări despre violențe, arestări și execuții au reușit să ajungă în exterior, în mare parte prin conexiuni Starlink. Sistemul digital iranian este descris de experți ca fiind unul „pe niveluri”: un internet intern controlat de stat, platforme globale parțial restricționate și, în perioade de criză, acces limitat la internetul global. În prezent, doar anumite categorii — inclusiv oficiali și jurnaliști ai presei de stat — mai au acces liber, prin așa-numitele „SIM-uri albe”.
Sahand afirmă că operațiunea este finanțată de iranieni din diaspora și de persoane care doresc să sprijine accesul la informație, fără implicarea vreunui stat. Terminalele sunt distribuite către persoane considerate capabile să transmită informații din interiorul țării. „Oamenii au nevoie de internet ca să poată arăta ce se întâmplă pe teren”, spune el. „Aceste echipamente trebuie să ajungă la cei care au cu adevărat nevoie de ele.”
Guvernul iranian a recunoscut că întreruperile de internet afectează economia, estimând pierderi de zeci de milioane de dolari pe zi în perioadele de blackout. În paralel, a fost introdus un program limitat de acces numit „Internet Pro”, destinat anumitor companii. Organizațiile pentru drepturi digitale avertizează însă că astfel de blocaje devin tot mai frecvente la nivel global, fiind documentate sute de cazuri în peste 50 de țări într-un singur an.
Pentru Sahand, miza depășește aspectul tehnologic. „Regimul a demonstrat că, în timpul unei opriri de internet, poate ucide fără ca lumea să vadă”, spune el. „Este esențial ca iranienii să poată arăta imaginea reală a ceea ce se întâmplă.” El admite că cei implicați în rețea sunt conștienți de riscuri, dar descrie acțiunea ca pe o formă de intervenție necesară. „Este o luptă”, spune el.
„Și simțim că trebuie să facem ceva.