Controversa contractelor de trenuri
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, 3 mai 2026, că producția locală de 60% din programul SAFE îi irită pe reprezentanții PSD, care nu au solicitat nici măcar 1% din acest procent în contractele de trenuri semnate în anii anteriori. Miruță a subliniat că, în ciuda expertizei României în producția de vagoane și locomotive, decidenții din 2024 și 2025 nu au inclus firme românești în contractele respective. "Fiți atenți ce localizare au cerut la un contract de aproape 1 miliard de euro, când decideau ei (PSD – n.r.) singuri. Cele 91 de trenuri cu pricina din aceste zile (21 deja venite și stau) costă 800 de milioane de euro", a spus Miruță pe rețelele sociale.
Contractul menționat de Miruță a fost semnat în ianuarie 2024, iar ultimul act adițional a avut loc pe 6 mai 2025. La acel moment, România se afla într-o perioadă în care se discuta intens despre importanța dezvoltării industriei locale, în special în contextul unei economii globale tot mai competitive. Conform datelor INS, industria românească a înregistrat o creștere de 5% în 2024, ceea ce ar fi putut oferi oportunități semnificative pentru implicarea firmelor locale în proiecte mari.
Ministerul Apărării a subliniat că, deși există capacitatea de a produce local, lipsa cerințelor pentru un procent din producție națională în contractele anterioare pune sub semnul întrebării angajamentele autorităților. "Decidenții din 2024 și 2025 nu au cerut nici măcar 1% producție în România din valoarea acestui contract", a adăugat Miruță, evidențiind contrastul între promisiunile politice și realitatea economică.
Criticii din rândul PSD au reacționat, acuzându-l pe Miruță de lipsă de viziune și de a folosi aceste declarații ca o tactică politică. Reprezentanții PSD au declarat că eforturile lor de a atrage investiții externe nu trebuie să fie denigrate și că sprijinul pentru industria românească este o prioritate. Potrivit unui raport Eurostat, România a fost pe locul 4 în Uniunea Europeană în 2024 la numărul de contracte de infrastructură semnate, dar acest lucru nu s-a tradus întotdeauna în beneficii pentru producția locală.
Pe de altă parte, experții din domeniu, precum Dr. Andrei Popescu, profesor la Universitatea Politehnica din București, consideră că este esențial ca Guvernul să impună clauze de localizare în contractele mari de infrastructură pentru a stimula dezvoltarea industrială. "Este o chestiune de strategie națională - fiecare leu investit în producția locală generează locuri de muncă și dezvoltare economică", a declarat Popescu într-un interviu recent.
În contrast, un alt expert, domnul Cristian Ionescu, de la Institutul Național de Statistică, a subliniat că, deși este important să susținem producția locală, atragerea de capital străin este la fel de vitală pentru dezvoltarea infrastructurii. "Trebuie să găsim un echilibru între a sprijini industria locală și a permite investițiile externe să contribuie la economia românească", a spus Ionescu.
În concluzie, declarațiile lui Radu Miruță scot în evidență o tensiune crescândă în discuțiile despre producția locală și implicarea firmelor românești în contractele guvernamentale. Este clar că, în contextul actual, este necesară o revizuire a politicilor de achiziții publice pentru a asigura un procent semnificativ de producție locală, care să contribuie la dezvoltarea economică a României.
Următorii pași vor implica o dezbatere publică între autorități și experți pentru a identifica soluții viabile care să promoveze atât investițiile externe, cât și producția locală.