Rețele de trafic de persoane
Peruani trimiși reprezintă subiectul principal al acestui articol. O anchetă în curs are loc în Peru, fiind cercetate presupuse rețele de trafic de persoane care au ademenit cetățeni cu promisiuni false de angajare în Rusia, pentru ca ulterior aceștia să ajungă să lupte în războiul dus de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, potrivit Aljazeera.
Persoanele au fost „recrutate prin oferte de muncă înșelătoare pentru a lucra ca agenți de securitate și alte roluri” în Rusia, „cu promisiunea unei compensații financiare”, a declarat procuratura într-un comunicat, vineri.
Ancheta se va concentra pe presupusele infracțiuni de „trafic de persoane” și „trafic de persoane agravat”, se mai arată în comunicat. Percy Salinas, un avocat care reprezintă familiile persoanelor care au ajuns pe linia frontului în Ucraina, a declarat pentru postul de televiziune local N că 13 peruvieni au murit până acum în războiul din Ucraina, potrivit agenției de știri AFP.
Salinas a declarat că persoanelor li s-au oferit salarii lunare între 2.000 și 3.000 de dolari și că aproximativ 600 de peruvieni au fost ademeniți din octombrie anul trecut pentru a lupta pentru Rusia. Într-o declarație publicată joi, ambasada Moscovei la Lima a recunoscut că peruvienii au semnat contracte pentru a se alătura forțelor armate ruse.
Ministerul Afacerilor Externe din Peru a declarat că a solicitat ambasadei ruse să clarifice situația și să obțină informații despre locația și bunăstarea cetățenilor care servesc în armata rusă. Oficialii perueni au menționat că cetățenii sunt obligați să ceară permisiunea Ministerului de Externe înainte de a servi într-o armată străină. Familiile unora dintre victime, care au susținut că au fost recrutate sub pretexte false pentru a lupta în Ucraina, au protestat joi în fața ministerului din Lima, cerând ca cei dragi să fie repatriați.
Peru este cea mai recentă țară care a depus plângeri împotriva Rusiei cu privire la recrutarea înșelătoare a cetățenilor străini pentru a lupta în Ucraina. Potrivit estimărilor ucrainene din februarie, aproximativ 1.780 de cetățeni din 36 de țări africane ar lupta alături de forțele ruse. Rusia a recunoscut anterior, de asemenea, recrutarea de soldați din Coreea de Nord, dintre care se estimează că mii au fost uciși sau răniți în luptă, ca parte a unui pact militar convenit între Moscova și Phenian.
Într-un alt caz, șase sute de peruani au plecat spre Rusia în octombrie 2025 cu presupuse contracte de muncă în sectoare civile, ca bucătari, taximetriști, agenți de pază și chiar ingineri. Ofertele financiare erau ademenitoare, cu promisiuni de salarii cuprinse între 2.600 și 4.000 de dolari pe lună (de câteva ori mai mari decât salariul mediu din capitala statului Peru), precum și un „bonus de bun venit” de 20.000 de dolari.
Procesul de recrutare a fost organizat de o companie înregistrată în Columbia. Însă, înainte de plecare, peruanii au fost forțați să semneze contracte în limba rusă pe care nu le înțelegeau. Totuși, atrași de ofertele financiare generoase, mai ales de „bonusul de bun venit”, ei le-au semnat și au plecat cu speranța că le vor oferi o viață mai bună celor de acasă.
Odată sosiți în Rusia, autoritățile le-au luat toate documentele, i-au obligat să efectueze un scurt antrenament militar și i-au aruncat pe câmpul de luptă din Ucraina. Potrivit avocatului Percy Salinas, cel puțin 13 peruani au fost uciși în războiul din Ucraina. Unul dintre ei este Ronald Rojas Alcantra, un tânăr de 25 de ani care s-a dus în Rusia să lucreze ca agent de pază. Sora sa a declarat la un post de radio local că tânărul a murit după ce a fost rănit pe 29 aprilie și nu a primit îngrijiri medicale adecvate.
De asemenea, mai mulți peruani au fost răniți, inclusiv un bărbat în vârstă de 63 de ani care s-a dus în Rusia crezând că va lucra ca „bucătar”. Un alt avocat, Marcelo Tataje, care consiliază familiile peruanilor plecați în Rusia, a declarat că au fost depuse 135 de reclamații de dispariție și că există informații despre alte 250 de posibile cazuri similare.
Cei doi avocați susțin că zece peruani au reușit să fugă de autoritățile ruse și să se refugieze în ambasada țării lor din Moscova, dar misiunea diplomatică ar fi refuzat să-i adăpostească și le-ar fi recomandat să părăsească Rusia pe cont propriu. Ministerul de Externe de la Lima neagă această acuzație și spune că are 130 de solicitări de repatriere făcute de rudele din țară.
În plus, Ministerul de Externe de la Lima l-a convocat pe atașatul comercial al Moscovei în Peru pentru o discuție privind situația cetățenilor peruani ademeniți în Rusia cu contracte fictive de muncă. MAE de la Lima a subliniat că cetățenii peruani trebuie să obțină permisiunea guvernului pentru a servi în forțele armate străine. Pe 30 aprilie, Ambasada Rusiei în Peru a emis o declarație „ca răspuns la preocupările familiilor peruane cu privire la rudele lor care au semnat contracte de serviciu militar cu Forțele Armate Ruse”. Misiunea diplomatică rusă susține că peruanii s-au înrolat voluntar și că le „respectă profund decizia” de a „apăra suveranitatea și securitatea” Rusiei. De asemenea, pretinde că este gata să facă demersuri pentru a obține informații despre situația lor. Această declarație neagă practic toate acuzațiile aduse de rude.
În aceeași zi, rudele peruanilor prinși fără voia lor în război au organizat un protest în fața Ambasadei Rusiei la Lima. O protestatară a declarat pentru ziarul Le Republica că tatăl ei și alți 25 de peruani au fost atrași în Rusia sub pretextul unei călătorii turistice. Potrivit acesteia, în timpul ultimei lor comunicări, tatăl ei a raportat că el și concetățenii săi urmau să fie trimiși pe front pe 15 mai.
De asemenea, a spus că erau epuizați fizic și trăiau în condiții mizerabile.