Retragerea trupelor și consecințe
Oficialii germani au încercat să prezinte decizia președintelui Donald Trump de a retrage 5.000 de soldați din Germania drept un gest simbolic, însă analiștii avertizează că ruptura transatlantică mai amplă riscă să expună economia și securitatea Europei unor pericole mult mai mari. Ultimele creșteri de tarife comerciale pentru mașinile europene, aparenta decizie de a nu mai trimite rachete cu rază lungă de acțiune în Germania și consecințele economice și militare ale războiului din Iran vor avea un impact mai mare asupra regiunii. „Toate acestea au un impact mai mare decât o reducere simbolică de 5.000 de soldați”, a spus Thorsten Benner, director al Institutului Global de Politici Publice de la Berlin, pentru Wall Street Journal. „La fel ca epuizarea rapidă a arsenalului american din cauza risipirii unor cantități enorme de active valoroase în războiul din Iran.”
Oficialii de la Pentagon au anunțat vineri că Statele Unite vor retrage o brigadă din Germania în următoarele 6-12 luni. Anunțul a fost făcut la doar câteva zile după ce cancelarul german, Friedrich Merz, a spus că America pare să nu aibă nicio strategie de a încheia conflictul din Iran și că Teheranul a umilit Washingtonul în timpul negocierilor. SUA au 36.000 de soldați în Germania, dintr-un total de 85.000 prezenți în toată Europa. Baza Aeriană Ramstein din sudul Germaniei este un centru logistic extrem de important pentru operațiunile militare pe care Statelor Unite le-au desfășurat în Afganistan, Irak și, mai nou, în Iran.
Trump a amenințat în primul său mandat de președinte că va retrage 12.000 de soldați din Germania. Era „previzibil că Statele Unite vor retrage trupe din Europa, inclusiv Germania”, a spus ministrul german al apărării, Boris Pistorius, precizând că Europa investește deja pentru a umple acest gol. „Germania este pe drumul cel bun.” O îngrijorare și mai mare este știrea că Statele Unite au decis să nu mai desfășoare un batalion înarmat cu rachete de croazieră Tomahawk și rachete hipersonice Dark Eagle în Germania, așa cum prevedea un acord semnat în 2024 de administrația Biden în încercarea de a descuraja Rusia să atace NATO după ce, cu doi ani mai devreme, invadase Ucraina.
Oficialii de la Berlin au anticipat faptul că administrația Trump nu va respecta termenii acordului, întrucât nu și-a luat niciodată acest angajament, potrivit lui Nico Lange, director al Institutului pentru Analiza Riscurilor și Securitate Internațională din Germania și fost oficial din ministerul german al apărării. „Totuși, faptul că acum, când ne confruntăm cu un nivel al amenințării atât de mare în Europa, această breșă în capacitatea de descurajare convențională nu este închisă – este o adevărată problemă”, a mai spus Lange. „Avem și noi trupele noastre, dar nimeni din Europa nu deține această capacitate specifică încă.”
Un alt motiv de îngrijorare este faptul că decizia de a nu trimite acest batalion reprezintă un nou semn al încercării administrației Trump de a îmbunătăți relațiile cu președintele rus Vladimir Putin. Decizia vine la scurt timp după ce Trump a prelungit suspendarea sancțiunilor contra petrolului exportat de Rusia, după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz – o altă decizie despre care liderii europeni cred că subminează eforturile depuse pentru a forța Moscova să pună capăt războiului din Ucraina.
Germania și-a propus să aibă cea mai mare armată convențională din Europa până în 2029 și a semnat un acord cu Franța privind extinderea umbrelei nucleare europene. Epuizarea arsenalului de rachete al Statelor Unite prezintă o dilemă și pentru Europa, a cărei reînarmare progresează lent și se bazează pe livrările de armament din America, în special în privința sistemelor de apărare antiaeriană și a rachetelor cu rază lungă de acțiune. „Toate acestea duc la un risc de securitate mai mare pentru Europa”, a spus Lange.
Pentru Germania, o îngrijorare mare este și efectul politicilor Washingtonului asupra capacității Berlinului de a susține noile investiții militare uriașe. Exporturile germane în SUA – esențiale pentru a compensa pierderilor suferite pe piața din China – s-au prăbușit de când Trump a declanșat războiul comercial contra Europei, anul trecut. După ce prețurile la energie au crescut brusc din cauza războiului din Iran, economia germană este de așteptat să crească anul acesta mai puțin decât estimase inițial guvernul de la Berlin. Anunțul recent al lui Trump privind creșterea tarifelor în cazul importurilor de mașini din Europa de la 15% la 25% a pus și mare presiune pe cea mai importantă industrie a Germaniei, care continuă să sufere.
Problemele economice ale Germaniei îi oferă tot mai puțin spațiu de manevră pe plan intern cancelarului Merz, care a devenit unul dintre cei mai nepopulari lideri germani de după cel de-al Doilea Război Mondial.