Critici și responsabilități politice
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că România pierde 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi. Suma este aferentă cererii de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care a fost depusă pe 15 decembrie 2023. "Această cerere a fost una dintre cele mai dificile pe care România le-a avut până acum", a declarat Pîslaru, subliniind că, în urma evaluării, Comisia Europeană a decis suspendarea parţială a unor sume din cauza nerealizării satisfăcătoare a reformelor necesare.
Potrivit declarațiilor oficiale, România a reușit să recupereze doar 350,7 milioane euro din suma totală solicitată. În acest context, Pîslaru a detaliat că reformele trebuiau să fie deja implementate corect la momentul depunerii cererii. "Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător", a adăugat el. Această situație reflectă problemele cronice cu care se confruntă România în implementarea reformelor asumate în cadrul PNRR.
Începând cu iunie 2025, ministerul condus de Pîslaru a folosit "toate pârghiile formale şi informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendaţi", inclusiv prin discuţii tehnice şi negocieri cu instituţiile europene. Potrivit analizei efectuate, cea mai importantă reușită a fost legată de pensiile speciale, unde din cele 231 milioane euro suspendate iniţial, România a reușit să recupereze 166 milioane euro. "Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan a fost decisivă în acest caz", a menționat Pîslaru.
Alte domenii critice au fost identificate în raport cu AMEPIP, instituţia responsabilă de supravegherea companiilor de stat, unde s-au recuperat 132 milioane euro. "Contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esenţială pentru a dinamiza această reformă", a adăugat ministrul. Totodată, Pîslaru a subliniat că problemele din sectorul energetic, legate de companiile de stat, au dus la pierderi semnificative, România având de recuperat doar 48 milioane euro din 180 milioane euro pierduți.
Un alt sector afectat a fost cel al transporturilor, unde lipsa transparenţei în numirile din consiliile de administraţie a dus la pierderi de 15,4 milioane euro. "Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute", a explicat Pîslaru.
Ministrul a subliniat că, deşi există voinţă politică în unele domenii, în altele, reformele au fost amânate ani la rând, ceea ce a dus la pierderi financiare consistente. "Nu poţi pretinde fonduri europene şi, în acelaşi timp, să numeşti în continuare băieţii deştepţi de la partid în conducerea companiilor de stat", a afirmat Pîslaru, acuzând politicienii de incompetenţă și de preferințe personale în numirea conducerii.
În replică la criticile venite din partea PSD, Pîslaru a declarat că responsabilitatea pentru pierderea banilor aparţine foștilor lideri politici care au întârziat reformele. "Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp este pur și simplu nesimțire", a subliniat ministrul, criticând gestionarea anterioară a fondurilor europene.
În concluzie, pierderile financiare actuale evidențiază necesitatea unei reforme urgente în modul de gestionare a fondurilor europene și a companiilor de stat. Dragoș Pîslaru a conchis că responsabilitatea cade asupra tuturor celor care au amânat reformele esenţiale, subliniind că românii trebuie să suporte consecinţele incompetenţei politice.
"Poate, totuşi, data viitoare ne învăţăm minte", a concluzionat ministrul, lăsând loc de speranţă pentru viitoarele cereri de plată din PNRR.