Evaluarea impactului austerității
Ilie Bolojan, premierul „austerității”, a fost numit în funcție cu promisiunea de a reduce deficitul bugetar, un angajament care a dus la măsuri drastice de austeritate. Conform unui raport al Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a crescut în 2025, iar măsurile aplicate au avut efecte devastatoare asupra puterii de cumpărare a românilor.
În perioada ianuarie-februarie 2026, încasările guvernului au fost cu 10% mai mici comparativ cu aceeași perioadă din 2025, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Această scădere a fost imputată creșterii impozitelor și accizelor, care au fost implementate sub pretextul reducerii deficitului bugetar. "România se află într-o criză economică profundă, iar măsurile de austeritate nu fac decât să agraveze situația", a declarat economistul Ionuț Dumitru, director al Consiliului Fiscal.
Pe lângă inflația în creștere, care a atins 10% în martie 2026, conform Eurostat, familiile cu venituri mici se confruntă cu o presiune financiară tot mai mare. Creșterea prețurilor la produse de bază a transformat bugetul lunar al acestor familii într-o luptă constantă pentru supraviețuire. Dintre măsurile luate de guvernul Bolojan, tăierea ajutoarelor sociale a fost criticată dur de experți. Potrivit unui studiu realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung, „desființarea categoriei de coasigurat în sistemul public de sănătate a afectat grav persoanele vulnerabile, care acum sunt nevoite să plătească contribuții la asigurările de sănătate”.
De asemenea, șomerii și părinții aflați în concediu de creștere a copilului sunt acum obligați să plătească CASS, ceea ce a dus la o reducere drastică a veniturilor disponibile. "Măsurile de austeritate nu doar că nu au avut succes în reducerea deficitului, dar au dus și la o deteriorare a nivelului de trai", a adăugat Dumitru.
În fața acestor critici, premierul Bolojan a promis că va continua să se concentreze pe refacerea echilibrului bugetar și absorbția fondurilor europene. Totuși, datele arată că deficitul bugetar a fost ajustat contabil, iar execuția bugetară din decembrie 2025 a arătat un deficit real mai mare decât cel declarat. "Reducerea deficitului la 7,7% din PIB este o manevră contabilă, iar realitatea este că situația economică este alarmantă", a spus economistul Radu Crăciun, de la Banca Națională a României.
În plus, comparativ cu anul 2024, deficitul bugetar a crescut de la 8,65% la 8,25% în 2025, ceea ce indică o tendință negativă. În primele luni ale lui 2026, veniturile din taxe au scăzut, ceea ce complică și mai mult situația economică. "Este esențial ca guvernul să recunoască impactul acestor măsuri și să caute soluții sustenabile, nu doar temporare", a concluzionat Crăciun.
Pe fondul acestor probleme, demersurile opoziției pentru o moțiune de cenzură împotriva lui Bolojan au câștigat avânt, iar mulți analiști consideră că o schimbare de conducere ar putea aduce o abordare diferită în gestionarea economiei.
În concluzie, moștenirea lui Ilie Bolojan ca premier este una controversată, iar efectele măsurilor de austeritate ar putea avea repercusiuni pe termen lung. Este imperativ ca guvernul să reexamineze strategia economică și să prioritizeze bunăstarea cetățenilor.
Următorii pași ar trebui să includă o revizuire a măsurilor fiscale și sprijinirea categoriilor vulnerabile pentru a evita o criză și mai profundă.