Analiza conflictului din 1990
Generalul Mircia Chelaru a discutat despre planul de autonomizare a Transilvaniei, în cadrul unui podcast organizat de Dan Andronic pe evz.ro și canalul de YouTube Hai România, pe 2 mai 2026. Chelaru, participant direct la evenimentele de la Târgu Mureș din martie 1990, a subliniat că conflictul din acea perioadă a fost alimentat de o strategie bine pusă la punct de Ungaria. "La nivelul strategic, sus în conducerea strategică, eram penetrați total. Și am opus această rezistență la nivelul de executiv", a declarat generalul, evidențiind că forța statului românesc era extrem de scăzută în fața acțiunilor coordonate de UDMR și de autoritățile ungare.
Chelaru a explicat cum, de la începutul anului 1990, s-au creat condițiile pentru tensionarea relațiilor dintre români și maghiari, menționând că "transmiterea informațiilor, deciziile locale și acțiunile imediate de izolare a tot ceea ce este românesc" au fost esențiale pentru această escaladare. "Scopul Budapestei și a tuturor forțelor din jur era autonomizare, nu alipirea Transilvaniei", a mai adăugat el, subliniind faptul că tensiunile au crescut atunci când etnicii maghiari au început să solicite autonomie.
În contextul acestor evenimente, Chelaru a relatat cum au evoluat protestele, descriind atmosfera din Târgu Mureș ca fiind extrem de tensionată. "Masele se măreau numeric și se apropiau. Între cele două părți nu exista nicio forță separatoare. Și-a dat seama generalul Stănculescu că e ceva grav și m-a chemat de urgență", a spus el, amintind despre întâlnirile decisive care au avut loc la acel moment.
El a continuat să explice cum a fost chemat să intervină pentru a restabili ordinea, având în vedere că situația devenise critică. "Am zburat discret către Târgu Mureș, dar am văzut și rarefieri, ceea ce înseamnă lovește și fugi, însemna că au început", a adăugat generalul Chelaru, subliniind dificultățile cu care s-a confruntat în acele momente.
Pe lângă analiza evenimentelor din martie 1990, Chelaru a discutat și despre infiltrările externe care au avut loc în acea perioadă. În alt podcast, el a menționat faptul că au existat agenți infiltrați care au contribuit la escaladarea violențelor. "Pe informativ știm că existau agenți infiltrați, pregătiți. Ei nici nu știau în numele cui funcționează", a declarat el, subliniind complexitatea situației.
Generalul a relatat și despre intervențiile sale pentru a calma spiritele, explicând cum a reușit să medieze între cele două comunități. "Am luat câte cinci de fiecare parte și le-am zis să stea față în față", a spus el, explicând că această abordare a dus la o dezinflamare a tensiunilor. "Oamenii, român și maghiar s-au recunoscut și s-au întrebat: Ce-i cu tine aici?", a adăugat Chelaru, evidențiind puterea dialogului în momente de criză.
În discuțiile sale, generalul a adus în discuție și strategia militară adoptată, care a inclus utilizarea tancurilor. "Mi-au trimis tancuri numai cu mecanicul conductor. Care poate fi victimă sigură. asta mi-a dat de gândit", a spus el, reflectând asupra posibilelor intenții ale unor actori externi.
De asemenea, el a menționat că a avut la dispoziție o companie de cercetare cu acțiuni speciale, dar a subliniat că izolarea zonei a fost extrem de dificilă, având în vedere că nu exista o planificare prealabilă. "N-am reușit sub nicio formă să iau contact cu Diamandescu. La Târgu Mureș, nici picior de milițian n-a fost la intervenție, la separare", a concluzionat Chelaru, lăsând să se înțeleagă că intervenția a fost una improvizată și complexă.
Evenimentele de la Târgu Mureș din 1990 rămân un subiect delicat în istoria recentă a României, iar perspectivele diferite asupra acestora continuă să genereze dezbateri.
Generalul Chelaru, prin mărturiile sale, oferă o privire detaliată asupra provocărilor de atunci și a modului în care acestea au fost gestionate, evidențiind importanța dialogului și a înțelegerii reciproce în prevenirea conflictelor viitoare.