Unire între România și Moldova
Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova au solicitat în mod oficial introducerea pe agenda publică a unui proiect unionist, în contextul recentelor declarații susținute de președinții Maia Sandu și Nicușor Dan. Într-un comunicat comun transmis pe 30 aprilie 2026, cei doi președinți au subliniat importanța idealului reunificării românilor de pe cele două maluri ale Prutului, afirmând că este necesară transformarea acestui obiectiv într-o prioritate națională, transpartinică. "Indiferent de opțiunile ideologice, românii de pe cele două maluri ale Prutului au o tradiție, un teritoriu, o istorie, o limbă, o cultură și o literatură comune; și, în fond, aceeași identitate națională", se arată în comunicatul semnat de Varujan Vosganian și Teo Chiriac.
În acest context, scriitorii români și moldoveni consideră că este timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete. "Este esențial să elaborăm un scenariu realist, bine întemeiat din punct de vedere politic, legislativ și cultural pentru unirea celor două state", a declarat Vosganian. Uniunile propun, de asemenea, formarea unui grup de experți de la București și Chișinău pentru a analiza aspectele unificării, precum și pentru a concepe o strategie eficientă de comunicare și promovare a proiectului.
Maia Sandu, în cadrul unui interviu recent pentru ''Le Monde'', a afirmat că Unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta un pas important pentru integrarea teritoriului actual al Moldovei în Uniunea Europeană. "Decizia reunificării aparține exclusiv cetățenilor moldoveni", a subliniat președintele, adăugând că ar vota pentru reunirea cu România, având și cetățenia română. Această poziție a fost întărită de președintele României, Nicușor Dan, care a reamintit că Parlamentul României a votat în unanimitate în 2018 pentru susținerea acestui proiect.
"Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata", a afirmat Dan, subliniind că România rămâne pregătită pentru reunificare în momentul în care cetățenii din Republica Moldova o doresc. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova salută aceste declarații și consideră că ele deschid o nouă perspectivă pentru o colaborare mai strânsă între cele două țări.
Comunicarea dintre cele două uniuni subliniază și preocuparea constantă a intelectualilor români pentru idealul Unirii. Aceștia au luptat, atât cu cuvintele, cât și cu armele, în secolele în care s-au realizat unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918. În plus, pe parcursul regimului totalitar sovietic, scriitorii de pe ambele maluri ale Prutului au depus eforturi considerabile pentru a păstra limba și cultura română.
Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au lansat recent un apel către Parlamentul României pentru a facilita crearea unei filiale a Academiei Române la Chișinău. Acest demers se aliniază cu eforturile de apropiere instituțională între cele două academii, subliniind că reîntregirea spirituală și culturală este esențială pentru unitatea politică viitoare. Cele două academii consideră că acest moment este istoric și că adoptarea modificărilor legislative este o responsabilitate istorică.
Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a susține unirea cu toate mijloacele disponibile. Ele îndeamnă la o mobilizare generală pentru a transforma idealul unificării într-o realitate palpabilă, care să beneficieze nu doar cetățenii din România și Republica Moldova, ci întreaga comunitate românească din cadrul Uniunii Europene.
Această inițiativă este văzută ca un pas necesar spre o colaborare mai profundă și o integrare mai strânsă a celor două state în contextul european.