Sesizare CCR pe OUG 73/2018
Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu legea de aprobat Ordonanța de Urgență nr. 73/2018, susținând că modificările adoptate de Parlament deschid calea unor cheltuieli arbitrare și nelimitate în cadrul companiilor de stat listate la bursă. Dan a subliniat că noua prevedere din articolul 39 al OUG nr. 109/2011, care reglementează guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, permite decontări fără un plafon clar stabilit, ceea ce poate duce la utilizarea acestor sume ca avantaje materiale. "Un cadru legislativ care permite ‘camuflarea’ unor avantaje materiale sub formă de cheltuieli profesionale poate duce la o guvernanță corporativă netransparentă, subminând eficiența economică pe care statul este obligat să o garanteze", a declarat Dan.
Potrivit sesizării transmise CCR, modificarea legală stabilită prin amendamentul introdus în Camera Deputaților creează premisele unor cheltuieli arbitrare sub pretextul „exercitării mandatului”, fără criterii clare de cuantificare. De asemenea, se menționează că această liberalizare a decontărilor ar putea afecta modul în care sunt gestionate fondurile publice, în special în companiile strategice pentru economia națională. Dan a subliniat că, deși formal aceste cheltuieli nu mai sunt încadrate drept beneficii, în practică ele pot fi folosite pentru a ocoli limitele de remunerare prevăzute în contractele de mandat.
Conform Agerpres, această sesizare a fost făcută în contextul în care companiile de stat au un rol esențial în economia României, iar transparența în gestionarea banilor publici este crucială. În 2023, aproximativ 20% din PIB-ul României provenea din activitățile întreprinderilor de stat, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, o gestionare defectuoasă a resurselor poate avea un impact semnificativ asupra economiei naționale.
Mai mult, în cadrul sesizării, Nicușor Dan invocă și posibile încălcări ale prevederilor constituționale care protejează interesele economice naționale. Administrația Prezidențială a subliniat că formularea folosită în lege – „realizate în scopul exercitării mandatelor” – este vagă și lipsită de claritate, ceea ce face imposibilă estimarea exactă a sumelor ce ar putea fi decontate. Această ambiguitate poate conduce la o gestionare necorespunzătoare a fondurilor publice, cu riscuri semnificative pentru transparența și responsabilitatea financiară.
Criticii acestei modificări legislative, inclusiv organizații civice și experți în domeniul economic, au avertizat că lipsa unui cadru legal strict poate favoriza corupția și abuzurile în rândul managerilor companiilor de stat. De exemplu, un raport al Transparency International din 2022 a arătat că România se confruntă cu un grad ridicat de corupție în sectorul public, iar modificările legislative recente ar putea agrava această situație.
Pe de altă parte, susținătorii modificării argumentează că o flexibilitate mai mare în ceea ce privește cheltuielile poate stimula inovația și eficiența în managementul companiilor de stat. Aceștia consideră că, în anumite condiții, cheltuielile nelimitate pot conduce la decizii mai rapide și adaptate la nevoile pieței, dar subliniază importanța unui control riguros asupra acestor fonduri.
Curtea Constituțională urmează să analizeze solicitarea președintelui Nicușor Dan și să decidă dacă actul normativ respectă prevederile fundamentale. Decizia CCR va avea implicații semnificative asupra modului în care sunt gestionate resursele publice în companiile de stat și va influența viitoarele reglementări în domeniul guvernanței corporative.
În concluzie, contestarea acestei legi subliniază importanța transparenței și responsabilității în gestionarea fondurilor publice. Este esențial ca modificările legislative să asigure un echilibru între flexibilitate și control, pentru a proteja interesele economice naționale.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a determina direcția în care se îndreaptă guvernanța corporativă a companiilor de stat din România.