Controverse în programul SAFE
Răzvan Pîrcălăbescu, managerul general Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, a lansat joi un atac dur la adresa ministrului Apărării, Radu Miruță. În cadrul unei intervenții telefonice la Antena 3 CNN, Pîrcălăbescu a afirmat că Miruță "ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale". Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni crescute în sectorul apărării, în special în contextul programului SAFE, care vizează modernizarea echipamentelor militare românești.
În noiembrie 2025, Radu Miruță, pe atunci Ministrul Economiei, a depus o plângere la Parchetul General și la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (AMEPIP) cu privire la numirea conducerii Romarm, pe care o considera ilegală. Acest conflict de interese a generat o serie de acuzații și replici dure între cele două părți. Pîrcălăbescu a susținut că Miruță a privat sectorul apărării de fonduri esențiale pentru investiții în timpul mandatului său la Economie.
Reacția lui Pîrcălăbescu a fost provocată de afirmațiile lui Miruță, care a fost acuzat că și-a însușit meritele pentru realizarea proiectului armei de asalt ce urmează să fie fabricată la Cugir. Pîrcălăbescu a declarat că "Miruță ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale", subliniind că acesta "și-a bătut joc de apărare atât în perioada în care a fost ministrul Economiei, cât și la Apărare".
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat marți că pachetul de înzestrare în valoare de peste 8 miliarde de euro a fost aprobat de Parlament. El a precizat că aproape zece proiecte sunt soluții antidronă, ceea ce este un aspect crucial pentru modernizarea capacităților de apărare ale României. "A trecut astăzi prin Parlament, în cel mai transparent mod posibil, întreaga listă a proiectelor pentru care Ministerul Apărării Naționale a propus specificațiile tehnice", a afirmat Miruță într-o conferință de presă.
El a detaliat că pachetul aprobat include soluții tehnice de ultimă generație împotriva dronelor, menționând că doctrina Armatei Române necesită adaptări la noile amenințări aeriene. "Opt dintre proiectele aprobate astăzi sunt soluții antidronă – radare și antidrone", a spus Miruță, subliniind importanța acestor tehnologii în contextul actual.
De asemenea, ministrul a menționat că un contract de peste 400 de milioane de euro pentru arma de asalt a fost transferat la Ministerul Afacerilor Interne, ceea ce a modificat suma totală alocată Ministerului Apărării. "La Ministerul Apărării suma completă nu mai este 9,6 miliarde de euro, ci, mutând cei 400 și ceva de milioane pentru arma de asalt la MAI, a rămas 9,16", a explicat Miruță.
Aceste declarații vin într-un context de tensiune crescândă în sectorul apărării, iar criticile lui Pîrcălăbescu reflectă o nemulțumire profundă față de modul în care sunt gestionate fondurile și proiectele de apărare. În plus, Pîrcălăbescu a fost implicat în controverse legate de conflictul de interese, având și alte funcții în cadrul unor companii de armament din subordinea Romarm.
Criticii susțin că asemenea conflicte pot afecta grav integritatea și eficiența programelor de apărare naționale. De exemplu, Răzvan Pîrcălăbescu deține simultan și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una dintre fabricile de armament din subordinea Romarm. Această situație a ridicat semne de întrebare cu privire la transparența și etica în procesul de decizie al acestor instituții.
În acest context, este esențial ca autoritățile competente să asigure o gestionare transparentă și responsabilă a fondurilor destinate apărării, pentru a evita astfel de conflicte și acuzații. De asemenea, este necesară o evaluare riguroasă a modului în care sunt implementate proiectele de apărare, pentru a asigura că acestea răspund nevoilor actuale ale Armatei Române și protejează eficient securitatea națională.
Pe fondul acestor controverse, este de așteptat ca relațiile dintre Ministerul Apărării și Romarm să rămână tensionate, iar viitoarele decizii să fie atent monitorizate de către opinia publică și de instituțiile abilitate.
În concluzie, aceste evenimente subliniază necesitatea unei transparențe sporite în gestionarea programelor de apărare din România, precum și importanța colaborării între diferitele instituții implicate pentru a asigura o apărare națională eficientă și bine finanțată.