Credința și stabilitatea, priorități
Un sondaj recent realizat de INSCOP, publicat pe 30 aprilie 2026, arată că stabilitatea este considerată o prioritate majoră pentru români, iar credința rămâne un fundament moral central. Potrivit directorului INSCOP, Remus Ștefureac, "Niciun segment nu este pur ideologic; România nu este polarizată clasic, ci stratificată în funcție de combinații de valori". Studiul a fost realizat în perioada 1-7 aprilie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1100 de persoane, având o eroare maximă admisă de ± 3%.
Conform datelor sondajului, 89,4% dintre respondenți consideră că religia este esențială pentru o viață morală, 72,1% fiind total de acord cu afirmația că "Credința este importantă pentru a avea o viață morală". În contrast, 48,7% dintre participanți consideră că în România de astăzi, oamenii valorizează mai mult banii și statutul, în timp ce 20,4% menționează familia și relațiile ca fiind priorități.
Referitor la ideea de libertate, 41,6% dintre respondenți cred că "Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat", iar 57,4% sunt de acord că "Prea multă libertate duce la haos în societate". Această ambivalență reflectă o societate care sprijină atât libertatea individuală, cât și norme de ordine socială.
Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, a explicat că sondajul sugerează o structurare a societății românești în jurul a trei axe majore: stabilitate vs. risc, ordine vs. libertate și moralitate tradițională vs. autonomie morală. Aceste clivaje sugerează o societate în care românii se confruntă cu ambivalențe legate de valorile tradiționale și cele moderne.
Studiul subliniază că, în ciuda percepției că societatea românească este dominată de materialism, majoritatea respondenților aspiră la moralitate și corectitudine. Această disonanță sugerează o ruptură între percepțiile sociale și realitățile individuale, întărind ideea că românii caută stabilitate și predictibilitate.
În ceea ce privește segmentarea valorilor, există cinci categorii distincte în societatea românească: Tradiționaliștii defensivi, Pragmaticii de supraviețuire, Individualiștii aspiraționali, Comunitarienii morali și Moderații ambivalenți. Tradiționaliștii pun accent pe stabilitate și ordine, în timp ce Individualiștii aspiră la meritocrație și deschidere către schimbare.
Această diversitate de valori indică o polarizare lentă între România tradițională și cea modernizată, cu potențial de accentuare în viitor. Studiul arată că românii sunt tot mai conștienți de tensiunile dintre modernizare și protecție, valorile acestora fiind influențate de educație, vârstă și mediu urban sau rural.
În concluzie, sondajul realizat de INSCOP arată că românii valorizează stabilitatea și moralitatea, dar se confruntă cu ambivalențe legate de libertate și schimbare.
Rămâne de văzut cum aceste valori se vor traduce în alegerile politice viitoare și în evoluția societății românești.