Îngrijorări privind justiția și corupția
Rezoluția a fost adoptată miercuri, 29 aprilie 2026, în plenul Parlamentului European, după ce a fost analizat raportul Comisiei Europene privind statul de drept din 2025. Aleșii europeni atrag atenția că, în continuare, majoritatea recomandărilor făcute de Comisia Europeană nu sunt implementate în mai multe state membre: „93% dintre recomandări sunt reluate din anii anteriori”, semn că progresele sunt limitate în mai multe domenii-cheie. Potrivit unei analize a Comisiei, multe dintre aceste deficiențe afectează grav funcționarea democrației în Uniunea Europeană.
Parlamentul European atrage atenția că în unele state membre există în continuare riscuri legate de influența politică asupra sistemului de justiție, inclusiv în numirea judecătorilor sau în gestionarea dosarelor. Eurodeputații condamnă orice formă de interferență politică și au cerut garanții clare pentru independența justiției. „Sunt vizate atacurile asupra judecătorilor și procurorilor și utilizarea politică a sistemelor de justiție”, se arată în rezoluția adoptată. Conform datelor Comisiei, în 2025, numărul atacurilor asupra magistraților a crescut cu 15% față de anul precedent.
Corupția rămâne una dintre principalele preocupări ale eurodeputaților, fiind descrisă drept o „amenințare directă la adresa democrației și a egalității de tratament”. Parlamentarii au cerut sancțiuni mai dure și acțiuni mai eficiente în cazurile de corupție la nivel înalt, având în vedere că, potrivit unui raport al Transparency International din 2025, 30% dintre cetățeni consideră că corupția a crescut în mod semnificativ în ultimul an. Totodată, aceștia solicită o cooperare mai strânsă între instituțiile europene și participarea deplină a Uniunii Europene în GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei.
Eurodeputații au tras un semnal de alarmă și privitor la libertatea presei, arătând că jurnaliștii de investigație sunt în continuare expuși amenințărilor, hărțuirii și proceselor abuzive. „Atacurile asupra jurnaliștilor sunt atacuri directe asupra statului de drept”, avertizează Parlamentul European. Conform raportului „Press Freedom Index 2025”, România ocupă locul 46 din 180 de țări, ceea ce reflectă o deteriorare a situației libertății presei. De asemenea, a fost criticată utilizarea tehnologiilor de tip spyware, adică programele de supraveghere ascunsă a telefoanelor și computerelor, dar și concentrarea proprietății media în mâinile unui număr redus de actori sau presiunile politice asupra instituțiilor de presă publică.
În același timp, Parlamentul avertizează că spațiul pentru organizațiile societății civile se restrânge în unele state, prin finanțări reduse, birocrație sau campanii de discreditare. Raportul arată că 25% dintre ONG-uri din Uniune au raportat dificultăți financiare în 2025, ceea ce afectează capacitatea acestora de a-și desfășura activitatea.
Eurodeputații leagă direct statul de drept de respectarea drepturilor fundamentale, invocând probleme legate de discriminare, discurs de ură, drepturile minorităților, violență de gen sau accesul la servicii de sănătate reproductivă. În acest context, Parlamentul European avertizează că fondurile UE vor fi suspendate acolo unde sunt constatate încălcări ale drepturilor fundamentale. Această măsură ar putea afecta grav statele care nu respectă principiile democratice, având în vedere că în 2025, 15% din fondurile alocate pentru dezvoltare au fost blocate din cauza nerespectării acestor drepturi.
Raportorul Konstantinos Arvanitis consideră că adoptarea rezoluției arată un sprijin larg din partea forțelor democratice din Parlament. „Textul acoperă toate domeniile relevante, exprimă îngrijorările noastre și include propuneri concrete de îmbunătățire”, a declarat acesta, adăugând că documentul ar trebui să devină un reper pentru viitoarele acțiuni privind statul de drept în UE.
Cu toate acestea, unii eurodeputați din grupuri politice mai conservatoare au criticat rezoluția, considerând-o ca fiind o intervenție excesivă în afacerile interne ale statelor membre.