Cenzură și lipsă de transparență
Libertatea presei traversează o perioadă de declin profund la nivel global, avertizează „Reporteri fără Frontiere” (RSF), iar consecințele sunt tot mai vizibile. Accesul publicului la informații independente se restrânge, jurnaliștii sunt tot mai expuși presiunilor și intimidărilor, iar societățile riscă să funcționeze într-un climat dominat de cenzură, dezinformare și lipsă de transparență. „Pentru prima dată în istoria” acestui clasament anual creat în 2002, „mai mult de jumătate din țările lumii (94) se află într-o situație ”dificilă” sau ”foarte gravă”, în timp ce în 2002 acestea reprezentau doar o minoritate (13,7%)”, scrie RSF, care are cinci niveluri pe scara sa, de la „foarte grav” la „bun”.
În același timp, procentul populației care trăiește într-o țară în care situația libertății presei este „bună” a scăzut drastic, de la 20% la „mai puțin de 1%”. Doar șapte țări din nordul Europei, printre care Norvegia în frunte, fac parte din această categorie. Franța se clasează pe locul 25 („situație destul de bună”). „În ultimii 25 de ani, scorul mediu al tuturor țărilor analizate nu a fost niciodată atât de scăzut”, adaugă organizația.
România rămâne pe locul 49 în clasament, la fel ca în 2025, iar Republica Moldova este pe 31. Statele Unite, aflate într-o „situație problematică”, pierd șapte locuri și se situează pe locul 64, între Botswana și Panama. Pe lângă atacurile președintelui republican împotriva presei - „o practică sistematică” -, acest lucru s-a tradus și prin reținerea și apoi expulzarea jurnalistului salvadorian Mario Guevara, care denunța arestările de migranți în Statele Unite, sau prin reducerea drastică a finanțării audiovizualului extern american.
„Atacurile împotriva jurnaliștilor se transformă. Încă mai sunt jurnaliști asasinați, încă mai sunt jurnaliști în închisoare, dar presiunile sunt și de natură economică, politică și juridică”, subliniază pentru AFP Anne Bocandé, directoarea editorială a RSF. Deși această deteriorare se explică prin conflictele armate, organizația subliniază și înăsprirea regimurilor politice din ultimii ani. RSF subliniază căderile spectaculoase înregistrate de El Salvador (locul 143), care a pierdut 105 poziții din 2014 și de la declanșarea războiului împotriva bandelor criminale maras, sau de Georgia (locul 135), care a coborât cu 75 de poziții din 2020 din cauza unei „intensificări a represiunii”.
Cea mai mare scădere în 2026 este înregistrată de Niger (locul 120, -37 de poziții), simbol al „deteriorării libertății presei în Sahel de mai mulți ani”, între „atacurile grupurilor armate și (cele) ale juntelor aflate la putere”, scrie RSF. „Anumite țări erau exemple de libertate a presei, dar aceasta s-a deteriorat profund odată cu venirea regimurilor militare, cum ar fi în Mali (locul 121) sau în Burkina Faso (locul 110)”, adaugă Anne Bocandé. Arabia Saudită (locul 176, -14 locuri), unde jurnalistul Turki al-Jasser a fost executat în iunie de stat, „un fapt unic în lume”, se alătură Rusiei, Iranului și Chinei la coada clasamentului, care este încheiat de Eritreea (locul 180).
În schimb, Siria (locul 141) face un salt înainte de 36 de locuri după căderea regimului lui Bashar al-Assad. Dintre cele cinci criterii de evaluare ale RSF, indicatorul privind cadrul juridic a înregistrat cea mai mare deteriorare în 2025. „Legile privind securitatea națională, de exemplu cele împotriva terorismului sau pentru protejarea secretului de stat restricționează din ce în ce mai mult domeniul jurnalismului. Rusia este campioană în acest domeniu, dar impactul se resimte și în democrații”, subliniază Anne Bocandé.
O altă armă o constituie „procesele de intimidare”, adică acțiunile în justiție pentru calomnie, denigrare economică sau difuzarea de știri false, care au ca scop intimidarea jurnaliștilor. Un fenomen mondial, ilustrat în Guatemala de cazul fondatorului ziarului El Periodico, José Rubén Zamora, condamnat la mai mulți ani de închisoare în urma anchetelor sale privind corupția politică. Dar RSF a denunțat această tendință și în Franța, într-un studiu recent privind mass-media locală. „Legile îi incriminează din ce în ce mai mult pe jurnaliști, în timp ce ar trebui să îi protejeze”, remarcă directoarea editorială a organizației.
Cu toate acestea, „există instrumente”, nuanțează ea, citând regulamentul Comisiei Europene privind libertatea presei („European media freedom act”), care va intra în vigoare în 2025, sau directiva europeană împotriva procedurilor de intimidare.