Construcția, recepționată abia acum
Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat astăzi, 30 aprilie 2026, că reparațiile la Pasajul Basarab vor începe în curând, după ce au fost identificate multiple probleme structurale care afectează siguranța și funcționalitatea acestuia. "Este esențial să ne asigurăm că infrastructura orașului este în condiții optime pentru toți cetățenii", a declarat Ciucu în cadrul unei conferințe de presă. Pasajul Basarab, o construcție emblematică a Capitalei, a fost inaugurată în 2011, dar a fost recepționată abia în 2026, la 15 ani de la finalizarea lucrărilor de construcție, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la calitatea execuției și la gestionarea proiectului.
Potrivit Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), au fost efectuate mai multe inspecții care au relevat deficiențe majore ale structurii pasajului, inclusiv fisuri în beton și probleme cu hidroizolația. De asemenea, conform datelor prezentate de Ministerul Dezvoltării Regionale, în ultimii ani, au fost raportate multiple incidente legate de siguranța traficului în această zonă, ceea ce a dus la intensificarea apelurilor pentru reabilitarea urgentă a pasajului.
Specialiștii din domeniu, cum ar fi inginerul structural Mihai Popescu de la Universitatea Politehnica din București, consideră că aceste reparații sunt necesare nu doar din motive de siguranță, ci și pentru a îmbunătăți circulația și a reduce aglomerația din zonă. "Pasajul Basarab este crucial pentru mobilitatea în oraș, iar ignorarea problemelor structurale poate duce la consecințe grave", a explicat Popescu. Această opinie este susținută și de expertul în urbanism Ana Ionescu, care a adăugat că o bună gestionare a infrastructurii este esențială pentru dezvoltarea durabilă a Capitalei.
Reparațiile sunt estimate să dureze aproximativ șase luni și se vor concentra pe consolidarea structurii și pe îmbunătățirea sistemului de drenaj. Ministerul Transporturilor a alocat un buget de 15 milioane de lei pentru aceste lucrări, iar primarul Ciucu a asigurat că vor fi implementate măsuri de siguranță pentru a minimiza impactul asupra traficului în perioada de execuție.
În comparație cu alte mari proiecte de infrastructură din Uniunea Europeană, Pasajul Basarab a fost un exemplu de gestionare defectuoasă. De exemplu, în cazul Pasajului de la Bârnova, în Iași, reabilitările au fost finalizate în termen de un an de la identificarea problemelor, datorită unei colaborări eficiente între autorități și constructori. Această diferență subliniază importanța unei planificări riguroase și a unei execuții transparente în proiectele de infrastructură.
Criticii, inclusiv reprezentanți ai societății civile, au cerut explicații cu privire la întârzierile majore în recepția acestui pasaj. Organizația pentru Protecția Consumatorilor a declarat că este inacceptabil ca un proiect de asemenea amploare să fie finalizat cu atât de multe neajunsuri. "Autoritățile trebuie să ofere răspunsuri clare și să îmbunătățească procesele de control pentru a preveni astfel de situații în viitor", a afirmat un purtător de cuvânt al organizației.
În concluzie, reparațiile la Pasajul Basarab reprezintă o oportunitate importantă pentru autorități de a îmbunătăți infrastructura Bucureștiului și de a restabili încrederea cetățenilor în capacitatea acestora de a gestiona proiectele de mare amploare. Este esențial ca aceste lucrări să fie monitorizate cu atenție, iar transparența în procesul de execuție să fie garantată.
Cetățenii așteaptă cu nerăbdare finalizarea acestor reparații, care ar putea aduce beneficii semnificative pentru mobilitatea urbană în București.