:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/dinu-iancu-salajanu-7-e1777533305584.jpg)
Decizie judiciară favorabilă
Tribunalul Sălaj a admis miercuri, 29 aprilie 2026, plângerea formulată de președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, împotriva măsurii controlului judiciar, eliminând obligația acestuia de a nu-și exercita funcția publică. Conform Agerpres, instanța a decis să anuleze parțial ordonanța procurorilor DNA Cluj, permițându-i lui Sălăjanu să revină la birou începând cu ziua de joi, 30 aprilie. "Decizia este una definitivă și permite reluarea activității în cadrul CJ Sălaj", a declarat un purtător de cuvânt al instanței.
Revenirea lui Dinu Iancu-Sălăjanu în funcție are loc într-un context important, având în vedere că joi este programată o ședință de Consiliu Județean în care va fi supus la vot bugetul județului pentru anul 2026. Aceasta decizie vine după ce instanța a adoptat o soluție similară și în cazul Ioanei Lavinia Ghilea, director executiv al Direcției Investiții și Programe Publice din cadrul CJ Sălaj, care, de asemenea, a contestat măsura controlului judiciar.
Procurorii DNA Cluj au deschis o acțiune penală împotriva lui Dinu Iancu-Sălăjanu, acuzându-l de două infracțiuni de abuz în serviciu, iar Ioana Lavinia Ghilea este acuzată de luare de mită în formă continuată. De asemenea, Jozsef Mate, șeful Serviciului Administrativ, a fost pus sub acuzare pentru luare de mită și complicitate la dare de mită. Conform DNA, în perioada 2024-2025, Sălăjanu ar fi cooptat experți în comisii de evaluare care se aflau în conflict de interese, facilitând astfel atribuirea de contracte pentru documentația tehnică a unui drum expres și lucrări la un spital.
Estimările procurorilor indică un prejudiciu de aproximativ 75.000 de lei în dauna Consiliului Județean Sălaj. Alte acuzații vizează faptul că Ioana Lavinia Ghilea ar fi primit sume de bani și foloase necuvenite pentru a favoriza anumite firme care aveau contracte cu instituția. Ancheta DNA face parte dintr-un dosar mai amplu, care a inclus 69 de percheziții în București și în județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj și Iași, legate de achiziții publice și spălare de bani.
Această situație a generat reacții mixte în rândul politicienilor și opiniei publice. Unii experți consideră că revenirea lui Sălăjanu în funcție ar putea afecta încrederea cetățenilor în instituțiile publice, în timp ce alții subliniază că este important ca fiecare individ să beneficieze de prezumția de nevinovăție până la o eventuală condamnare. Reacția oficială din partea PNL nu a întârziat să apară, subliniind că măsurile legale vor fi respectate pe parcursul întregului proces.
Această decizie a instanței și contextul în care Dinu Iancu-Sălăjanu revine la conducerea CJ Sălaj ridică întrebări importante despre integritatea funcționarilor publici și despre modul în care sistemul judiciar gestionează cazurile de corupție. În timp ce ancheta continuă, este esențial ca autoritățile să asigure transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice, pentru a reconstrui încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
În concluzie, revenirea lui Dinu Iancu-Sălăjanu la conducerea CJ Sălaj se desfășoară într-un climat de incertitudine și controverse. Este imperativ ca autoritățile să comunice eficient și să se asigure că toate acuzațiile sunt investigate cu rigurozitate.
În viitor, CJ Sălaj ar putea fi supus unui control mai atent din partea opiniei publice și a instituțiilor de reglementare, având în vedere contextul actual și acuzațiile grave aduse funcționarilor săi.