Constituția și procedurile necesare
Președintele Nicușor Dan a subliniat miercuri, 29 aprilie 2026, în cadrul unei declarații de presă, că ipoteza suspendării din funcție „nu e o chestiune serioasă”, subliniind că a acționat în contextul crizei politice de la București în conformitate cu Constituția României. Reacția vine după ce, într-un interviu acordat luni seară la Digi24, premierul Ilie Bolojan a sugerat că, odată creată alianța AUR-PSD, aceasta poate duce inclusiv la formarea unei majorități care să îl suspende pe președintele Nicușor Dan din funcție. Conform Articolului 95 din Constituția României, în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Potrivit acestui articol, președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, iar aceasta trebuie să fie adusă neîntârziat la cunoștința președintelui. Dacă propunerea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui. Pe durata suspendării, interimatul este asigurat de persoana care ocupă a doua funcție în stat, președintele Senatului, conform Articolului 98 din Constituție. Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, iar rezultatul este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale. În cazul referendumului, cetățenii au dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la întrebarea „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României?”. Demiterea este aprobată dacă propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.
Traian Băsescu este un exemplu relevant în acest context, fiind suspendat de două ori din funcție. Prima suspendare a avut loc pe 12 februarie 2007, când PSD a sesizat Curtea Constituțională pentru inițierea procedurilor de suspendare. Parlamentul a aprobat înființarea unei comisii de anchetă, iar referendumul a fost stabilit pentru 19 mai 2007, întrebarea fiind: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?”. Cu o prezență la vot de 44,45%, 6.059.315 români (74,48%) au votat „NU”, iar 2.013.099 (24,75%) au votat „DA”. A doua suspendare a avut loc în 2012. Pe 6 iulie, Parlamentul a votat în favoarea suspendării lui Băsescu, iar referendumul a avut loc pe 29 iulie. De data aceasta, 87,52% dintre votanți au fost în favoarea demiterii, dar referendumul a fost invalidat pe 21 august 2012 de Curtea Constituțională, care a constatat că nu a fost atins cvorumul necesar.
Aceste exemple arată complexitatea și implicațiile procedurii de suspendare a unui președinte în România, iar actuala criză politică ar putea aduce în discuție din nou aceste aspecte. Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu exclude o astfel de posibilitate, având în vedere contextul politic actual. Într-un interviu recent, el a avertizat că, în lumina acțiunilor recente ale PSD, o suspendare a președintelui Dan nu poate fi exclusă. Bolojan a afirmat că, încrederea în conducerea PSD este scăzută, invocând declarațiile contradictorii făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu, la Bruxelles.
Această situație ridică întrebări despre stabilitatea politică și încrederea în instituțiile statului român. De asemenea, ea scoate în evidență nevoia de a înțelege mai bine cadrul legal care reglementează procedura de suspendare și impactul acesteia asupra democrației românești. O eventuală suspendare a președintelui ar putea avea consecințe semnificative, nu doar pentru Nicușor Dan, ci și pentru întregul sistem politic românesc.
În concluzie, viitorul politic al lui Nicușor Dan și al întregului guvern depinde de evoluțiile din arena politică și de modul în care va reacționa la eventualele provocări.